Grecia a convenit să aloce suma de 4 miliarde de dolari pentru modernizarea unor avioane de luptă F-16 și pentru achiziția de rachete și alte sisteme de armament avansate din Statele Unite. Această decizie a fost comunicată de două surse oficiale de rang înalt, în urma vizitei efectuată la Atena de către secretarul de stat american Marco Rubio. Parteneriatul vizează consolidarea capacităților militare ale statului elen în contextul securității regionale.
Noul acord de achiziții include rachete și bombe de ultimă generație, destinate utilizării pe avioanele F-16 Viper și F-35, precum și pentru elicopterele Black Hawk. Totodată, fondurile vor fi direcționate către modernizarea unor avioane F-16 mai vechi pentru a le aduce la standardul Viper. Un oficial de rang înalt din Ministerul grec al Apărării a confirmat că aceste investiții sunt esențiale pentru actualizarea flotei de aviație de luptă.
Conform declarațiilor oficialilor, majoritatea acestor achiziții sunt deja prevăzute în planul multianual de apărare al Greciei, ceea ce înseamnă că nu vor genera presiuni financiare suplimentare asupra bugetului de stat. Un reprezentant de rang înalt al Ministerului grec de Externe a precizat că plățile pentru aceste echipamente vor fi eșalonate pe parcursul mai multor ani. Astfel, procesul de modernizare va fi unul gradual și controlat din punct de vedere fiscal.
Proiectul de modernizare include și o componentă masivă de actualizare a flotei existente, Grecia intenționând să modernizeze alte 37 de aparate F-16 Block 50 la un cost de un miliard de dolari. În prezent, țara modernizează aproximativ 82 de avioane F-16 la standardul Viper. Aceste acțiuni se adaugă la planurile anterioare, prin care Grecia a decis să cumpere 20 de avioane F-35 și 35 de elicoptere Sikorsky UH-60M Black Hawk.
În timpul vizitei sale de miercuri la Atena, Marco Rubio a anunțat și un nou plan de securitate comun între Statele Unite și Grecia, ambele fiind membre NATO. Acest plan prevede schimbul de informații între instituțiile de aplicare a legii pentru combaterea terorismului. Acordul de armament se încadrează în eforturile de consolidare a forțelor armate elene, după perioada de austeritate cauzată de criza datoriilor din 2009-2018.
Grecia alocă în prezent aproape 3,5% din PIB pentru apărare, o proporție superioară multor alte state membre NATO, ca răspuns la disputele de lungă durată cu Turcia. Această strategie de creștere a cheltuielilor militare este susținută și de investiția de 28 de miliarde de euro planificată până în 2036 pentru avioane F-35, elicoptere și dezvoltarea sistemului de apărare antiaeriană „Achilles Shield”.
