România se confruntă cu provocări semnificative în procesul de modernizare a capacităților de apărare, pe măsură ce contracte de miliarde de euro cu Rheinmetall întâmpină dificultăți. Problemele tehnice apărute la sistemele antiaeriene Oerlikon și întârzierile semnalate la furnizori pun în discuție mecanismele de evaluare a riscurilor și responsabilitatea instituțiilor care gestionează aceste achiziții masive de echipamente militare.
Dosarul modernizării sistemelor Oerlikon GDF-103 de 35 mm a evidențiat deficiențe tehnice majore. Contractele semnate în decembrie 2023 vizează patru sisteme, cu 24 de tunuri, pentru o valoare de aproximativ 328 de milioane de euro fără TVA. Primele două sisteme nu au trecut testele de recepție din cauza neconformităților la mai multe subsisteme, fapt confirmat de MApN. Rheinmetall a invocat dificultăți de aprovizionare și s-a angajat să înlocuiască elementele defectuoase, în timp ce se aplică penalități zilnice pentru fiecare sistem.
Dependența de un singur grup industrial crește riscul strategic pentru România, având în vedere pachetul de contracte de aproximativ 5,7 miliarde de euro semnat la 29 mai 2026. Acest set de achiziții include vehicule de luptă Lynx KF41, sisteme de apărare aeriană, muniție și nave. Deși deficiențele la un program nu implică automat probleme la toate celelalte, experiența negativă cu Oerlikon impune o examinare atentă a riscurilor de integrare și fabricație pentru noile contracte încheiate cu Rheinmetall.
Problemele de maturitate tehnică și întârzierile afectează și alte programe europene ale producătorului german. În Germania, sistemul antiaerian mobil Skyranger 30 se confruntă cu o amânare a livrărilor până la mijlocul anului 2027, iar programul de vehicule grele de la fabricația din Australia prezintă o întârziere de cel puțin 11 luni. Aceste cazuri, alături de precedentul vehiculelor Puma care au devenit indisponibile în timpul unui exercițiu, subliniază distanța dintre promisiunile comerciale și disponibilitatea efectivă a echipamentelor în unitățile de luptă.
Structura instituțională a MApN a fost modificată în 2020, când Departamentul pentru Armamente a devenit Direcția generală pentru armamente, subordonată direct ministrului. Această reorganizare a eliminat funcția de secretar de stat, concentrând decizia în MApN și reducând reprezentarea politică distinctă. Totodată, abrogarea Consiliului Cercetării Științifice pentru Tehnică și Tehnologii Militare prin Ordinul nr. M.207 din 11 noiembrie 2025 a eliminat un cadru de consultare colegial, lăsând fără un succesor direct organismul care putea contesta programele prost concepute.
În contextul securității regionale, România și Polonia au semnat o Scrisoare de intenție privind cooperarea în cadrul programului SAFE la sfârșitul lunii septembrie 2026. Această colaborare bilaterală subliniază importanța programului SAFE pentru întărirea flancului estic al NATO. Totuși, succesul acestor inițiative depinde de capacitatea de a transforma contractele de achiziție în capacitate operațională reală, asigurând în același timp controlul parlamentar și respectarea standardelor tehnice stricte.
