România se poziționează pe locul 16 la nivel mondial în ceea ce privește importul de drone militare, conform datelor furnizate de SIPRI. În perioada 2022–2025, țara noastră a achiziționat echipamente de la furnizori precum SUA, Franța, Italia, Norvegia, Germania și Israel. România se află la egalitate cu Kuweit în acest clasament, situându-se între Belarus, pe locul 15, și Marea Britanie, pe locul 17, reprezentând 0,1% din comerțul global de drone.
Conflictul dintre Ucraina și Rusia a generat o discrepanță masivă în statistici, cele două state deținând peste 91% din totalul importurilor globale. Ucraina a recepționat 8.664 de drone militare, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din cele 16.822 de unități înregistrate la nivel mondial. Livrările către Ucraina au fost dominate de sistemele americane, care au reprezentat 83% din totalul acestora, evidențiind dependența de tehnologia furnizată de Statele Unite.
Rusia ocupă locul al doilea în clasament cu un total de 6.720 de drone militare primite de la furnizori străini. Majoritatea acestor unități sunt de tip Shahed-136, achiziționate inițial din Iran, înainte ca Moscova să își extindă producția internă pentru versiunea Geran-2. Toate importurile de drone ale Rusiei consemnate în baza de date SIPRI au provenit din Iran, deși există puține indicii că Rusia va mai avea nevoie de contribuția iraniană pentru producția acestora.
În afara celor două state aflate în război, Taiwan este cel mai mare importator de drone militare, cu 291 de muniții de tip loitering fabricate în Statele Unite. Strategia Taiwanului este influențată de experiența din Ucraina, cu planuri de achiziționare a până la 200.000 de drone în deceniul următor. Această cifră este de peste zece ori mai mare decât totalul global de drone înregistrate de SIPRI pentru perioada 2022–2025.
Statistica SIPRI se concentrează pe drone de mari dimensiuni, de cel puțin 150 kg, și muniții de tip loitering, excludând dronele mici FPV sau cele comerciale. Deși dronele FPV sunt utilizate masiv pe front, ele sunt transferate în cantități mult mai mari decât cele monitorizate oficial. De exemplu, Regatul Unit a livrat Ucrainei peste 85.000 de drone mici în doar șase luni din 2025, un volum mult mai mare decât totalul global SIPRI.
Evoluția acestor transferuri de armament are loc într-un context de securitate regională tensionat, în care NATO a decis trimiterea de mijloace suplimentare de supraveghere în Marea Neagră. Aceste măsuri includ aeronave de patrulare maritimă, sisteme radar și drone, pe fondul escaladării atacurilor Rusiei. Această creștere a capacităților de monitorizare subliniază importanța tehnologiilor de tip drone în gestionarea crizelor de securitate actuale.
