Șase aparate de zbor fără pilot au survolat teritoriul Republicii Moldova sâmbătă, 3 octombrie 2026, fapt ce a declanșat o serie de incidente de securitate. Dintre acestea, cinci drone au explodat la sol, provocând incendii și pagube materiale în zone afectate. Deși atacurile au generat îngrijorări privind siguranța cetățenilor, autoritățile au raportat că în urma acestor explozii nu a fost rănit nimeni.
Situația de securitate este agravată de declarațiile ambasadorului rus Ozerov, care a criticat autoritățile moldovene și a cerut o investigație comună. Ozerov a susținut că nu există dovezi clare că dronele sunt rusești și a solicitat implicarea experților în procesul de analiză. Această poziție a Moscovei este privită ca o tentativă de provocare, în contextul în care Republica Moldova dispune de radare pentru detectarea dronelor, dar nu are încă capacitatea de a le doborâ.
În ceea ce privește pregătirea pentru astfel de amenințări, guvernarea de la Chișinău a promis că va deține propriile mijloace de apărare anti-dronă începând cu anul 2027. Până la intrarea în funcțiune a acestor sisteme, s-a menționat necesitatea implementării rapidă a sistemului „MD-Alert” pentru a avertiza populația. În prezent, țara nu poate conta integral pe eficiența apărării antiaeriene ucrainene, deoarece aceasta este deja ocupată cu contracararea valurilor de atacuri rusești.
Pe plan politic, tensiunile au crescut după ce opoziția parlamentară a depus o moțiune de suspendare a președintei Maia Sandu. Inițiativa a fost semnată de toți cei 46 de deputați din opoziție, incluzând comuniștii, socialiștii, grupul lui Ion Chicu, partidul lui Usatîi și „Democrația acasă” a lui Costiuc. Această acțiune este interpretată ca un test care dezvăluie agenda prorusească a acestor partide, în ciuda pretențiilor unor semnatari de a fi poziționați pe o linie proeuropeană.
Președinta Maia Sandu a vizitat Helsinki vineri, 2 octombrie 2026, la invitația președintelui Finlandei Alexander Stubb, într-un context marcat de vulnerabilitatea geopolitică a Republicii Moldova. Modelul finlandez de securitate, care implică atât dotarea armatei, cât și pregătirea civililor pentru rezistență, este văzut ca un punct de referință. Totuși, la Chișinău, pregătirea civică lipsește, guvernarea evitând aceste măsuri pentru a nu genera anxietate în rândul populației deja afectate de probleme economice.
Contextul regional este unul complex, în care securitatea energetică și stabilitatea politică sunt sub presiune constantă. În timp ce Republica Moldova încearcă să își consolideze apărarea, alte regiere din proximitate, precum România, gestionează provocări legate de importurile de energie și oportunitățile din Marea Neagră. Această stare de incertitudine subliniază fragilitatea democrației în fața presiunilor externe și a fragmentării politice interne.
