Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au inițiat un contact direct cu Vladimir Putin pentru a transmite un mesaj de unitate europeană în fața agresiunii rusești. Această mișare diplomatică a declanșat cel mai grav conflict între statele nordice de la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei. Demersul a fost organizat sub presiunea schimbărilor de la Washington, în încercarea de a menține o prezență europeană în dialogul cu Moscova.
Premierul Jonas Gahr Støre a declarat că războiul nu se va încheia prin tăcerea Europei față de Moscova, considerând această abordare o iluzie. El a avertizat că Vladimir Putin s-ar putea să nu își dorească pacea și a subliniat că negocierile planificate pentru 10-11 noiembrie 2026, la Abu Dhabi, nu trebuie să pună în pericol securitatea europeană. Støre a susținut că nu a cerut permisiunea nimănui, argumentând că consultările nordice nu necesită o aprobare unanimă.
Reacția partenerilor regionali a fost una de fermă opoziție față de această inițiativă bilaterală. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a exprimat un scepticism profund, susținând că Europa trebuie să rămână unită și să evite acțiunile individuale. În același sens, premierul Suediei, Ulf Kristersson, a punctat că o pace reală poate fi obținută doar prin fermitate și descurajare, nu prin concesii. Guvernul danez a susținut, de asemenea, că nu a fost notificat corespunzător.
Tensiunile au crescut și din cauza lipsei de coordonare transparentă cu ceilalți aliați europeni. Deși Helsinki și Oslo susțin că au informat Franța, Germania și SUA, criticile în cercurile diplomatice au vizat încercările de a forța intrarea în istorie prin negocieri paralele. În timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat efortul celor doi lideri ca pe un sprijin pentru Kiev, Kremlinul a salutat gestul, catalogându-l ca un pas constructiv.
Contextul diplomatic este marcat de revenirea lui Donald Trump la conducerea Statelor Unite, fapt ce a dus la o diminuare a influenței americane în conturarea unui acord de pace. Decizia noii administrații de a întrerupe asistența financiară pentru Kiev și deschiderea unui dialog direct cu Vladimir Putin au afectat consensul transatlantic. Întâlnirea dintre trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, și președintele rus a accentuat îngrijorările cancelariilor occidentale.
Această criză reflectă dificultatea Europei de a găsi o voce comună în fața presiunilor externe. În timp ce Washingtonul dictează ritmul negocierilor globale, liderii europeni caută formule pentru a nu fi marginalizați în dialogul cu Rusia. Situația subliniază vulnerabilitatea unității nordice în fața unor decizii diplomatice luate în afara cadrelor de consultare tradiționale, într-un moment în care securitatea continentului este intens disputată.
