Modelul de stabilitate economică menținut de Kremlin după invazia Ucrainei începe să se demonteze, conform unei analize publicate de Carnegie Endowment for International Peace. Regimul care până acum a reușit să ascundă impactul costurilor războiului prin utilizarea rezervelor și suportul marilor companii, se confruntă acum cu o realitate dură. Autoritățile rusești nu mai pot asigura simultan cheltuielile masive pentru apărare, stabilitatea prețurilor și creșterea economică, pe măsură ce resursele devin limitate.
Alexandra Prokopenko avertizează că rezervele financiare sunt deja epuizate, iar baza de impozitare este în scădere. Această situaare pune presiune pe un sistem care funcționează mai degrabă prin inerție decât prin sănătate economică. Criza se extinde în diverse sectoare, de la deficitul bugetar până la penuria de benzină. În viitor, Kremlinul va trebui să decidă cine va plăti costurile acestui conflict și cât de transparent va fi procesul, proces care va avea consecințe politice majore.
Un aspect critic este erodarea procedurilor statului și abandonarea regulilor proprii. Ministerul Finanțelor a primit dreptul de a lua datorii care depășesc limitele legale stabilite de Duma de Stat. De asemenea, un decret emis de Putin permite transferul infrastructurii critice către administrare externă dacă proprietarii nu o protejează de atacurile cu drone. Această procedură poate fi folosită ca pretext pentru redistribuirea activelor, în timp ce fondurile de pensii sunt direcționate către un fond unic controlat de stat.
Presiunea asupra sectorului financiar este accentuată de necesitatea de a menține ratele dobânzilor ridicate pentru a preveni prăbușirea rublei. Banca centrală a folosit această strategie pentru a amâna inflația galopantă, însă resursele Fondului Național de Bunăstare sunt limitate. În acest context, există riscul unei economii de război complete, care ar putea duce la stagnare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a avertizat că o astfel de tranziție ar putea afecta întreaga țară.
În prezent, Rusia se confruntă cu o presiune crescută din cauza atacurilor cu drone care operează în zone logistice din Rusia europeană și Siberia. Aceste atacuri obligă companiile să își plătească singure apărarea aeriană, o povară financiară greu de susținut pentru întreprinderile mici și mijlocii. Dacă regimul va opta pentru o austeritate marcată prin creșteri de impozite și restricții privind retragerile de depozite, acest lucru va semnala o schimbare majoră în politica de gestionare a resurselor de stat.
Evoluția economică a Rusiei este strâns legată de capacitatea de a gestiona riscurile militare și de a menține stabilitatea socială. În perioada recentă, securitatea a fost marcată de incidente precum interceptarea bombardierelor rusești de către aviația norvegiană sau atacurile cu drone care au vizat centre logistice și oficiali militari. Aceste evenimente subliniază vulnerabilitatea infrastructurii rusești în fața noilor tipuri de amenințări, într-un context de resurse financiare tot mai limitate.
