Finlanda a oficializat alăturarea la inițiativa Franței de a extinde capacitățile de descurajare nucleară prin colaborarea cu partenerii europeni. Anunțul a fost făcut în cadrul Summitului Arctic, eveniment la care participă și președintele Nicușor Dan. Această mișcare vine în contextul Inițiativei pentru Descurajare Nucleară Avansă, un proiect lansat de Franța pentru a răspunde provocărilor de securitate din Europa, odată cu declarațiile lui Donald Trump privind angajamentul SUA și impactul războiului din Ucraina asupra continentului.
În cadrul acestui nou model de securitate, autoritatea de a decide utilizarea armelor nucleare rămâne exclusiv în mâinile președintelui Franței. Aceasta diferă de structura NATO, unde deciziile sunt luate în cadrul unui Grup de Planificare Nucleară. Inițiativa prevede însă exerciții comune și posibilitatea de a desfășura capabilități nucleare pe termen scurt pe teritoriul statelor aliate, oferind totodată un cadru pentru consultări aprofundate între statele membre.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a subliniat că acest program vizează consolidarea responsabilității europene și prevenirea escaladării conflictelor. El a precizat că programul nu înlocuiește descurajarea nucleară a NATO și că nu există intenția de a permite staționarea armelor nucleare pe teritoriul Finlandei în perioade de pace. Ministrul de apărare, Antti Häkkänen, a descris acordul ca pe un pas firesc, după ce și alte țări nordice, precum Suedia, Norvegia și Danemarca, s-au alăturat deja procesului.
În marja evenimentului de la Rovaniemi, președintele Nicușor Dan a subliniat importanța securității pe Flancul estic, menționând că Rusia reprezintă o amenințare directă și în zona arctică. Acesta a enumerat riscurile precum atacurile cibernetice, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice sau asupra dronelor. România deține expertiză în deminare și monitorizarea cablurilor submarine, aspecte pe care președintele a dorit să le partajeze cu statele de la granița arctică pentru a asigura o pregătire adecvată.
În ceea ce privește poziția României, surse din Administrația Prezidențială au indicat că țara analizează propunerea Franței. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a menționat anterior că proiectul se află în faze incipiente, iar decizia finală va aparține Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Nicușor Dan a reiterat că România se află deja sub umbrela nucleară a NATO oferită de SUA și că este parte la deciziile și programele cu componentă nucleară ale alianței.
Contextul securității europene este marcat de o reorganizare a parteneriatelor de apărare, în special după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, lăsând Franța ca singurul stat din blocul comunitar cu arsenal nuclear propriu. Această evoluție reflectă necesitatea statelor europene de a construi capacități de descurajare autonome, în contextul schimbărilor de paradigma de securitate de la nivelul Alianței Nord-Atlantice și al relațiilor cu Statele Unite.
