Un proiect de cercetare intitulat The Ethnographic Dictionary of War analizează realitatea dură din care trăiesc soldații ruși. Studiul, realizat de Alexandra l-a publicat în iunie de antropologul Alexandra Arkhipova și psihologul Yuri Lapshin în colaborare cu ECHO, Comitetul Rus Anti‑Război, se bazează pe analiza a aproape 7.000 de comunicări. Aceste documente, care includ scrisori și mesaje între militari și familiile lor, au fost accesate după o scurgere de informații din platforma digitală folosită pentru apelurile către Comisarul pentru Drepturile Omului din Rusia.
Cercetătorii au identificat aproape 80 de expresii de „modern trench slang”, un limbaj informal care reflectă brutalitatea frontului. Printre termenii utilizați se numără „200” pentru un soldat ucis și „ptichka” pentru o dronă. Acest vocabular, care include și termeni precum „ptichnik” pentru operatorul de drone, este folosit atât de militari, cât și de familiile acestora. Aceste expresii ajută soldații să facă față stresului, dar dezvăluie și o realitate în care soldatul este privit ca o resursă consumabilă, o „carne” în cadrul logisticii de război.
Documentele descriu o economie informală a supraviețuirii, unde corupția și mită sunt necesare pentru a evita pericolele. Expresia „otkup” reprezintă plata pentru a evita un asalt sau pentru a obține îngrijire medicală. În acest sistem, soldații sunt adesea trimiși în zone extrem de periculoase, numite „meat grinder”, unde asalturile sunt efectuate fără pregătire sau echipament adecvat. Această „mașină de tocat carne” ilustrează strategiile de front care sacrifică trupele pentru câștiguri minime.
Problemele financiare și logistice apar constant în comunicările analizate, de la compensații neplătite la proceduri lungi pentru declararea morții. Familiile așteaptă adesea peste șase luni pentru a primi orice compensație, în timp ce corpurile rămân pe câmpul de luptă din cauza riscurilor. Cei care sunt capturați sunt considerați parte din „exchange fund”, fiind clasificați drept „BP” până la un eventual schimb. Această situație evidențiază o deumanizare profundă a participanților la conflict.
Studiul subliniază că limbajul de front a început să contamineze întreaga societate rusă, transformând conversațiile de zi cu zi în reflectări ale războiului. Termeni precum „mobiks” pentru soldații mobilizați sau referințele la „delegatii” pentru dislocarea pe front sunt parte din acest nou vocabular. Această evoluție a limbajului reflectă o viziune în care participarea la război nu mai este un act nobil, ci un rezultat inevitabil al unei logistici de război care tratează oamenii ca pe resurse de consum.
Analiza acestor comunicări se încadrează într-un context de monitorizare a evoluțiilor de securitate și a impactului social al conflictelor armate. În timp ce tehnologia și inteligența artificială evoluează rapid, impactul uman al războiului este documentat prin astfel de studii antropologice care arată cum limbajul și structurile sociale se transformă sub presiunea conflictelor de lungă durată.
