Guvernul Norvegiei examinează posibilitatea de a permite Fondului Global de Pensii să investească în companii implicate în fabricarea armelor nucleare. Această propunere a fost prezentată de un comitet desemnat de executivul norvegian, sub conducerea fostului guvernator al băncii centrale Svein Gjedrem. Măsura vizează protejarea securității naționale și ar putea permite accesul unor companii din Statele Unite ale Americii, Franța și Regatul Unit la activele fondului suveran, care în prezent sunt excluse din cauza activității de producție nucleară.
Fondul Global de Pensii al guvernului norvegian deține active cu o valoare de aproximativ 2,4 trilioane de dolari, sumă comparabilă cu PIB-ul Spaniei. Dacă recomandarea comitetului va fi adoptată, investițiile se vor limita strict la companii din statele membre NATO sau la cele care dețin legal arme nucleare, conform Tratatului de Neproliferare Nucleară din 1968. Această strategie ar asigura că Norvegia contribuie financiar la consolidarea puterii nucleare aliate, beneficiind în același timp de acoperirea nucleară oferită de NATO.
Generalul (r) Mircea Mîndrescu explică faptul că această schimbare de atitudine este dictată de amenințările nucleare lansate de Rusia. Acesta subliniază că oficiali ruși, precum fostul președinte Dmitri Medvedev, au făcut referiri la posibilitatea utilizării armamentului nuclear, ceea ce impune o nouă paradigmă de securitate. Investiția nu ar viza o proliferare pe orizontală, ci ar sprijini dezvoltarea arsenalelor existente ale statelor deja recunoscute ca posesoare de arme nucleare, oferind resurse financiare pentru calibrarea puterii de descurajare.
Deși propunerea marchează o întoarcere politică notabilă pentru o țară cunoscută pentru pacifism, generalul (r) Mircea Mîndrescu consideră că nu este o schimbare fundamentală. Investițiile ar merge pe un teren deja stabilit și nu ar genera o cursă a înarmării spectaculoasă, ci ar ajuta la menținerea echilibrului între puteri. Norvegia ar dori să contribuie activ la apărarea zonei Nord-Atlantice, fără a renunța la statutul său de stat neposesor de arme nucleare și fără a încălca normele tratatului NPT.
Reacția organizațiilor non-guvernamentale a fost una critică, Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) cerând menținerea criteriilor de excludere. Directorul executiv al ICAN, Melissa Parke, a avertizat că Norvegia ar deveni complice în cazul utilizării acestor arme, subliniind că excepția ar submina investițiile responsabile. Organizația menționează că există aproximativ 25 de companii dedicate acestui tip de armament la nivel mondial, astfel încât excluderea lor nu ar afecta semnificativ rentabilitatea fondului.
În trecut, astfel de inițiative au întâmpinat rezistență politică în cadrul Parlamentului norvegian. Anul trecut, o propunere similară de a investi în firme din industria nucleară, susținută de formațiunea conservatoare Partidul Progresului, a fost respinsă de legislatori. Aceasta a fost votată împotrivă cu 90 de voturi, în comparație cu doar 12 voturi favorabile, indicând faptul că decizia finală va necesita o perioadă de reflecție națională și politică înainte de votul parlamentar.
