Procesul legat de sabotarea gazoductelor Nord Stream a început miercuri la Tribunalul din Hamburg, avându-l ca principal acuzat pe Serghii Kuzniețov. Fostul comandant al armatei ucrainene este judecat pentru planificarea și distrugerea infrastructurii energetice, acțiune realizată împreună cu alți militari la cererea autorităților ucrainene. Procurorul de caz, Stefan Schmidt, susține că acesta a comis o crimă de război prin atacarea unor infrastructuri civile folosind mijloace militare, fapt care a declanșat o serie de audieri judiciare complexe.
Conform anchetei, operațiunea de sabotaj a fost executată de un comando format din scafandri profesioniști, un genist și un navigator, sub coordonarea directă a lui Serghii Kuzniețov. Echipa a transportat explozibil militar puternic în apropierea Insulei daneze Bornholm, unde a fixat încărcături cu ceas pe conducte. Acesta a intrat în Germania la începutul lunii septembrie 2022 folosind un pașaport ucrainean fals, tranzitând Polonia și întâlnindu-se cu complicii la Rostock, la bordul unui velier închiriat de intermediari.
Avocatul apărării, Nicola Canestrini, a subliniat că Serghii Kuzniețov are o datorie de rezervă și de confidențialitate care îl împiedică să se exprime liber în sala de judecată. Apărătorul a argumentat că Rusia utiliza gazoductele Nord Stream ca pe o armă de presiune politică și economică, afirmând că Gazprom și-a luat partea în război. În timp ce inculpatul a intrat în tribunal zâmbind, în fața clădirii au protestat zeci de manifestanți cu steaguri europene și mesaje împotriva Rusiei.
Autoritățile l-au reținut pe ofițer pe 21 august 2025 în Italia, în timpul unei vacanțe cu familia, urmând ca acesta să fie extrădat în Germania în luna următoare. Evenimentul de sabotaj a avut loc la 26 septembrie 2022, la șapte luni de la invazia rusă asupra Ucrainei, când gazoductele nu transportau gaze naturale. Rusia oprise deja livrările prin Nord Stream 1, iar Nord Stream 2 nu intra în funcțiune, conform datelor oficiale din dosar.
Justiția germană a acuzat oficial Ucraina în iulie 2026, după ce a evaluat diverse ipoteze care vizau Rusia sau Statele Unite. Guvernul german a refuzat să comenteze procesul, invocând separarea puterilor în stat, în contextul sprijinului militar acordat Kievului. În timp ce oficialii de la Kiev neagă orchestrarea atacului, dar consideră legitimă orice acțiune care slăbește capacitatea financiară a Kremlinului, magistrații au programat audierile până în februarie a anului viitor.
Sabotajul infrastructurii energetice de la Nord Stream a reprezentat un moment critic în securitatea energetică a Europei, afectând direct fluxurile de gaze dintre Rusia și continent. Acest incident a generat investigații internaționale extinse, vizând diverse actori și metode de atac subacvatic. Procesul de la Hamburg urmărește acum să determine responsabilitatea individuală a ofițerilor implicați în această operațiune militară de sabotaj asupra conductelor de gaze.
