Reprezentantul special al lui Vladimir Putin pentru investiții și cooperare economică internațională, Kirill Dmitriev, a reacționat dur la criticile aduse de premierul danez Mette Frederiksen. Aceasta din urmă a luat apărarea coordonării europene, după ce liderii Finlandei și Norvegiei au stabilit contacte directe cu liderul rus. Tensiunile diplomatice au izbucnit în urma unor convorbiri telefonice recente care au rupt tradiția de evitare a dialogului cu Kremlinul.
Conflictul a pris amploare după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au discutat telefonic marți cu Vladimir Putin. În cadrul acestor discuții, cei doi lideri nordici i-au solicitat președintelui rus să pună capăt războiului din Ucraina. Această inițiativă de dialog direct reprezintă o schimbare semnificativă față de practica îndelungată a liderilor din Europa de Vest, care au evitat contactele directe cu Moscova.
Premierul danez Mette Frederiksen a criticat ferm această decizie, susținând că discuțiile dintre liderii nordici și Moscova nu au fost coordonate cu restul aliaților europeni. Această poziție a fost susținută și de premierul suedez Ulf Kristersson, care nu a primit inițiativa cu entuziasm. Ambii lideri din Suedia și Danemarca au manifestat o atitudine de răceală și scepticism față de demersul inițiat de oficialii din Finlanda și Norvegia.
Kirill Dmitriev, care ocupă și funcția de conducător al Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF), a răspuns premierului danez printr-o postare pe platforma X. Acesta a declarat că Mette Frederiksen „merită să piardă Groenlanda” și a adăugat că cei care instigă la război vor pierde, subliniind că dialogul va prevala. Mesajul său dur a fost interpretat ca o replică directă la nemulțumirile exprimate de Danemarca privind autonomia deciziilor nordice.
Situația reflectă o fragmentare în modul în care țările nordice abordează securitatea și diplomația cu Rusia. În timp ce Finlanda și Norvegia au încercat să utilizeze canalele de comunicare pentru a solicita încetarea conflictului din Ucraina, alte state europene preferă menținerea unei linii comune de coordonare. Această divergență de strategii diplomatice pune sub semnul întrebării unitatea abordării nordice în fața Kremlinului.
Evoluția acestor contacte diplomatice se înscrie într-un context de tensiuni constante, unde discuțiile cu Moscova sunt adesea complicate. Recent, s-a raportat că Vladimir Putin a preferat să ofere lecții de istorie liderilor Finlandei și Norvegiei în loc să discute soluții concrete pentru încetarea războiului. Această dinamică subliniază dificultatea de a transforma contactele telefonice în instrumente reale de negociere pentru securitatea europeană.
