Procuratura Generală a Rusiei a transmis joi către Olanda și alte state solicitări oficiale de extrădare pentru nouă înalți oficiali ai Curții Penale Internaționale. Acești reprezentanți ai instanței de la Haga au fost condamnați în contumacie de justiția rusă în cursul lunii decembrie a anului trecut. Această acțiune juridică a Moscovei vine ca o ripostă la mandatele de arestare emise anterior de CPI împotriva unor cetățeni ruși, printre care se numără și președintele Vladimir Putin.
Printre persoanele vizate de solicitările de extrădare depuse de autoritățile ruse se numără și președinta CPI, japoneza Tomoko Akane. Această solicitare a generat o reacție imediată din partea guvernului de la Tokyo, care a protestat vineri împotriva demersului rus. Autoritățile nipone au calificat cererea Moscovei drept una „nejustificată și inacceptabilă”, anunțând că vor răspunde corespunzător prin noi demersuri diplomatice și vor menține comunicarea strânsă cu CPI și cu celelalte state membre.
Tensiunile diplomatice sunt amplificate de poziția Statelor Unite față de instanța de la Haga, Japonia fiind aliată cu Washingtonul. Guvernul condus de președintele Donald Trump a anunțat deja în luna august sancțiuni împotriva unor membri ai CPI, inclusiv împotriva lui Akane. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că administrația Trump consideră CPI o instanță supranațională coruptă și politizată fatal, care și-a depășit mandatul prin abuzuri de autoritate împotriva unor cetățeni ai unor țări care nu au ratificat Statutul de la Roma.
Marco Rubio a condamnat și eforturile Curții de a investiga sau de a inculpa cetățeni israelieni fără consimțământul Israelului, un aliat strategic al SUA. Contextul juridিক este marcat de decizia CPI din noiembrie 2024 de a emite un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, sub acuzația de comitere a crimelor de război. Această evoluție subliniază conflictul de jurisdicție dintre instanța internațională și statele care nu acceptă autoritatea sa asupra cetățenilor proprii.
Pe plan bilateral, prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a menționat că a avut un „schimb de opinii sincere” cu Trump în cadrul Adunării Generale din septembrie a ONU, referitor la CPI. În paralel, secretarul adjunct al executivului nipon, Masanao Ozaki, a confirmat în cadrul unei conferințe de presă că Japonia va continua să acționeze pe plan diplomatic pentru a proteja integritatea proceselor internaționale și pentru a răspunde presiunilor exercitate de Rusia.
Curtea Penală Internațională funcționează pe baza Statutului de la Roma, un tratat internațional care stabilește jurisdicția instanței asupra crimelor de război și de genocid. Totuși, autoritatea sa este contestată de mari puteri care nu au ratificat acest document, ceea ce creează blocaje juridice semnificative în cazul încercărilor de a pedepsi lideri politici sau militari de la nivel înalt, în special în contextul conflictelor armate active.
