Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat la New York că pregătirile actuale ale statelor europene pentru un eventual război cu Rusia ar putea fi factorul care să provoace un astfel de conflict. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de presă de la finalul celei de-a 81-a Adunări Generale a ONU. Serghei Lavrov a respins totodată orice avertismente privind un atac rusesc asupra Europei, calificând aceste temeri drept „prostii”.
Șeful diplomației ruse a susținut că Europa investește sume enorme de bani în producția de arme, acțiune care ar putea transforma poziția continentului într-o „profeție autoîmplinită”. Deși a declarat că Rusia nu va lupta împotriva Europei, numindu-i astfelori idei „absurde”, Serghei Lavrov a subliniat că Moscova va răspunde dacă va fi atacată. El a făcut referire la afirmațiile lui Vladimir Putin, conform cărora un astfel de conflict militar ar avea un desfășurare rapidă.
În paralel, tensiunile dintre Rusia și statele baltice au crescut, Vladimir Putin acuzând aceste țări că încalcă drepturile persoanelor vorbătoare de limba rusă. Liderul de la Kremlin a respins preocupările privind securitatea Estoniei, numindu-le „clovneală politică”. Totodată, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a lansat o amenințare directă către Lituania, susținând că țara ar putea fi „ștearsă de pe hartă” dacă pe teritoriul său ar fi desfășurate arme nucleare.
Contextul securității europene este marcat de consolidarea capacităților de apărare ale statelor din Uniunea Europeană, ca răspuns la activitățile hibride atribuite Rusiei. Acestea includ incursiuni cu drone, acte de sabotaj și atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice. În acest context, Lituania a întărit măsurile de protecție, în timp ce Statele Unite au anunțat o nouă rotație de trupe în această țară pentru a sprijini stabilitatea regională.
Eforturile diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina rămân blocate, în ciuda solicitărilor Kievului și Washingtonului pentru negocieri trilaterale. Un grup format din 51 de țări a semnat o declarație prin care cere Rusiei să accepte un armistițiu complet. Totuși, Moscova și Kievul continuă să se acuze reciproc de blocarea procesului, în timp ce autoritățile ucrainene insistă pe necesitatea unei întâlniri directe între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.
Discuțiile diplomatice au avut loc într-un moment în care miniștrii de externe ai Germaniei și Rusiei s-au întâlnit la New York. Aceasta este prima lor întâlnire oficială de la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina, desfășurată în anul 2022. Această interacțiune are loc în contextul unei retorici tensionate privind protejarea populațiilor rusofone și a securității frontierelor NATO.
