Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a oferit un răspuns scurt și ambiguu în urma unei întrebări referitoare la statutul României și al instalației de apărare antirachetă de la Deveselu. Întrebarea a fost adresată oficialului rus în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la New York, la finalul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Lavrov a refuzat să ofere o confirmare sau o negare directă a posibilității ca aceste locații să fie vizate de Federația Rusă.
Intervenția a avut loc după ce o jurnalistă de la Realitatea Plus a amintit ministrului declarațiile anterioare făcute de Vladimir Putin. Această întrebare a vizat în mod specific avertismentele din anul 2016, când președintele rus susținea că România se află în vizorul Moscovei din cauza prezenței bazei militare americane. Jurnalista a întrebat dacă, în contextul actual, atât țara, cât și facilitatea de la Deveselu mai sunt incluse pe lista țintelor militare ale Federației Ruse.
La această întrebare, Serghei Lavrov a răspuns în limba rusă prin fraza: „Ei bine, acest lucru este secret”, moment în care a zâmbit. Această poziție oficială nu clarifică amenințările directe, lăsând deschisă posibilitatea ca infrastructura de apărare din România să fie considerată un obiectiv strategic de către Moscova. Răspunsul a fost interpretat ca o menținere a ambiguității în relația de tensiune dintre Rusia și membrii Alianței Nord-Atlantice.
Disputa privind sistemul Aegis Ashore de la Deveselu este una veche, fiind integrat în arhitectura de apărare antirachetă a NATO încă din mai 2016. Deși Alianța susține că instalația are un caracter strict defensiv, destinat protejării populațiilor europene împotriva rachetelor balistice, oficialii ruși au contestat constant această poziție. Moscova a invocat riscuri legate de lansatoarele Mk 41, susținând că acestea ar putea fi utilizate teoretic pentru alte tipuri de rachete, în afara celor de interceptare.
NATO respinge ferm acuzațiile privind capacitatea ofensivă a sistemului de la Deveselu, precizând că acesta este conceput exclusiv pentru detectarea, urmărirea și interceptarea rachetelor balistice. Orice actualizări tehnice efectuate asupra instalației nu i-au conferit funcții de atac. Această componentă face parte dintr-un ansamblu de apărare care include și facilitatea Aegis Ashore din Polonia, navele Aegis din Spania, precum și radarul de avertizare timpurie amplasat în Turcia.
Sistemul de apărare antirachetă din România reprezintă un pilon central al arhitecturii de securitate a NATO în flancul estic. Această structură de apărare este concepută pentru a contracara amenințările cu rachete balistice care ar putea afecta teritoriul european. Tensiunile diplomatice și militare dintre Rusia și Alianța Nord-Atlantică continuă să pună sub semnul întrebării scopul real al acestor instalații de monitorizare și interceptare.
