O conversație telefonică de 90 de minute purtată săptămâna aceasta între președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Store, cu Vladimir Putin a provocat o reacție de dezaprobare neobișnuită în regiunea nordică. Deși liderii finlandez și norvegian au subliniat că discuția a avut loc în numele Ucrainei și că aliații au fost informați în prealabil, vecinii lor danezi și suedezi au exprimat scepticism față de această inițiativă de dialog independent.
Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că este foarte sceptică în privința acestei acțiuni desfășurate de Norvegia și Finlanda, plângându-se că apelul nu a fost coordonat cu Copenhaga. Totodată, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, a criticat inițiativa, menționând că nu fusese informat în prealabil despre această discuție. Această situație a evidențiat diviziuni care pot complica eforturile europene de a stabili un canal de comunicare comun cu Moscova.
În cadrul discuției, Jonas Gahr Store a apărat decizia de a purta contactul direct cu liderul rus, invocând necesitatea gestionării stocurilor comune de pește din Marea Barents și menținerea securității de-a lungul frontierei comune. Alexander Stubb a menționat că scopul discuției a fost și prevenirea neînțelegerilor dintre Rusia și vecinii săi nordici. Analistul Joel Linnainmaki a observat că liderii par să nu își clarifice dacă mesajul vizează doar Ucraina sau și securitatea proprie.
Există o divergență profundă în Europa privind modul de abordare a Rusiei și cine ar trebui să negocieze cu Moscova. În timp ce Franța pledează pentru menținerea unui canal de comunicare deschis, Germania și Marea Britanie adoptă o atitudine mai prudentă. Statele baltice și Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, se tem că reluarea dialogului la nivel înalt ar putea atenua presiunea asupra Kremlinului fără a obține concesii reale.
Analistul Arkady Moshes a avertizat că Vladimir Putin ar putea interpreta interesul brusc al Europei pentru dialog ca pe un semn de disperare a aliaților Ucrainei. Conform acestuia, Moscova este mereu dornică să profite de astfel de ocazii pentru a crea diviziuni sau impresia de diviziune în rândul europenilor. De asemenea, Moshes a precizat că acceptarea apelului telefonic nu indică o disponibilitate de a face compromisuri sau de a trece la un armistițiu.
Din momentul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, majoritatea liderilor europeni au evitat contactul direct cu Kremlinul, impunând o stare de izolare diplomatică pentru Vladimir Putin. Această politică de evitare a contactului direct a fost menținută de la începutul conflictului, însă discuțiile recente ale unor ambasadori britanic, francez și german cu oficialii ruși indică o schimbare în dinamica diplomatică a continentului.
Reinier van Lanschot, un europarlamentar olandez, a cerut ca UE să vorbească cu o singură voce și să desemneze un singur reprezentant pentru negocieri. Totuși, nicio personalitate nu dispune de un mandat clar pentru a negocia în numele celor 27 de state membre ale UE, iar Kaja Kallas este considerată un interlocutor improbabil pentru Moscova, deoarece oficialii ruși au arătat clar că nu sunt dispuși să colaboreze cu ea.
