Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a adresat o cerere oficială secretarului de Stat Marco Rubio, solicitând implicarea diplomaților americani în procesul de revizuire a prezenței militare a SUA în Europa. Această procedură, gestionată de Pentagon, a generat îngrijorări în rândul aliaților NATO, în special în contextul posibilelor schimbări ale efectivelor americane pe continent. Shaheen, care ocupă funcția de lider a democraților în Comisia pentru Relații Externe a Senatului, subliniază necesitatea consultării diplomatice în acest proces de decizie.
Procesul de revizuire, care a început în iunie, are scopul de a finaliza evaluările până la sfârșitul anului actual. Această inițiativă face parte din strategia administrației Donald Trump de a încuraja statele europene să preia o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, reducând dependența de Statele Unite. Printre scenariile analizate de către Pentagon se numără retragerea a aproximativ 25.000 de militari americani din Europa, deși în prezent există aproximativ 80.000 de soldați staționați pe continent.
În scrisoarea sa, Jeanne Shaheen avertizează că orice modificare, chiar și cele care par minore din punct de vedere militar, pot avea un impact disproporționat asupra relațiilor bilaterale. Aceasta a menționat în mod specific preocuparea pentru aliații baltici, în contextul în care Rusia își intensifică acțiunile hibride pe flancul estic al NATO. Senatoarea susține că ambasadorii americani din țările vizate nu au fost consultați în cadrul acestor evaluări de securitate.
În contrast cu afirmațiile senatoarei, un oficial de la Departamentul de Stat a respins acuțiile, susținând că diplomații și ambasadorii menționează discuții regulate cu oficialii de la Pentagon. Procesul de revizuire este coordonat de Departamentul Apărării, sub coordonarea lui Elbridge Colby, responsabilul pentru politica acestui departament. Administrația Trump a optat pentru un proces decizional restrâns, argumentând că acest lucru permite acțiuni mai rapide și reduce riscul de scurgeri de informații.
Țările din zona baltică, precum Estonia, Letonia și Lituania, sunt printre cele care ar putea suferi modificări ale prezenței americane. Liderii europeni au avertizat recent asupra creșterii incidentelor hibride, precum acte de sabotaj, incendieri sau incursiuni cu drone, atribuite Rusiei. Aceste acțiuni, deși nu reprezintă atacuri militare convenționale, sunt considerate o amenințare directă la adresa securității europene și necesită o strategie de apărare solidă.
Contextul securității europene este marcat de o tensiune constantă între nevoia de stabilitate a NATO și noile direcții de politică externă ale administrației americane. În perioada recentă, discuțiile despre securitatea globală au fost dominate de evoluțiile din zona flancului estic, unde acțiunile hibride ale Rusiei sunt monitorizate atent de oficialii europeni. Această situație pune sub semnul întrebării eficacitatea consultărilor diplomatice în fața deciziilor rapide luate de departamentele de apărare.
