Analistul Ștefan Popescu a subliniat faptul că Marea Neagră se transformă într-un spațiu nefuncțional, ceea ce reprezintă un risc major pentru interesele României. În cadrul unei emisiuni, acesta a semnalat o lipsă de promptitudine din partea Aliaților în răspunsul la solicitările de asistență militară ale României. Popescu sugerează că există o ierarhizare a priorităților de securitate, în care Marea Neagră pare să fie depășită de importanța Mării Baltice în strategia NATO.
Conform analizei lui Ștefan Popescu, România solicită constant echipamente noi și asistență, însă aceste cereri sunt aproape complet ignorate de partenerii internaționali. Diplomatul a comparat situația României cu cea a Țărilor Baltice, unde incidentele cu drone au fost imediat gestionate prin suport tehnic-militar de la SUA și Europa. În acest caz, experți și forțe militare au fost mobilizați rapid pentru a asigura securitatea regiunii, o reacție care lipsește în cazul României.
Popescu a oferit detalii despre modul în care NATO a reacționat în zona baltică, menționând exercițiul „santinela de est” pentru a instrui și coordona țările din acea zonă. În acest context, polonezii au trimis un sistem anti-dronă în Lituania, cecii au oferit elicoptere, iar americanii au desfășurat o aeronavă Poseidon. Această mobilizare masivă, completă cu suport francez prin aeronavile Atlantic, contrastează puternic cu lipsa de răspuns oferită cerințelor de echipamente de la București.
Analistul avertizează că, dacă Aliații nu vor interveni, România va trebui să gestioneze singură fluxul de nave către porturile ucrainene care rămân funcționale. Această responsabilitate va impune statului român costuri semnificative pentru menținerea securității maritime într-un mediu extrem de instabil. Popescu subliniază că, atâta timp cât acest flux de transport continuă, atacurile vor persista, inclusiv în apele teritoriale, punând în pericol constant navele comerciale.
Situația de securitate a fost exemplificată de incidentul de la 13 mile marine est de Constanța, unde nava Khoryv a fost lovită de o dronă. Atacul a provocat avarii majore și scufundarea vascanului, care transporta un echipaj de 13 persoane, rezultând un mort și trei dispăruți. Acest eveniment confirmă riscurile reale de escaladare și vulnerabilitatea navigației comerciale în zona de conflict, forțând autoritățile să reevalueze protecția frontierelor maritime.
Securitatea în Marea Neagră rămâne un punct critic de tensiune în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, afectând direct rutele de transport internațional. Incidentele de tip sabotaj sau atacuri cu drone în zonele maritime adiacente României au crescut frecvența riscurilor pentru navele sub diverse pavilioane. Această instabilitate regională obligă statele membre NATO să decidă între o abordare colectivă sau lăsarea fiecărei țări să își gestioneze singură apărarea maritimă.
