Armata Cehiei se confruntă cu deficite critice de personal și echipamente, fiind incapabilă să îndeplinească 70% din obiectivele stabilite de NATO pentru dezvoltarea capacităților militare. Concluziile apar în noua strategie de dezvoltare a armatei, document aprobat de guvernul de la Praga și publicat marți. Analiza avertizează că probabilitatea unui atac al Rusiei asupra statelor membre NATO și ale Uniunii Europene este în creștere, însă capacitățile actuale ale Cehiei sunt insuficiente pentru a asigura obligațiile de apărare colectivă.
Unul dintre cele mai grave probleme identificate în strategia oficială este decalajul tehnologic și operațional. În domeniile care necesită cele mai mari investiții financiare, întârzierile de modernizare sunt estimate între cinci și zece ani. Această situație limitează direct capacitatea forțelor armate cehe de a participa eficient la apărarea colectivă a statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice. Documentul subliniază că recuperarea acestor lacune va necesita un efort susținut pe parcursul multor ani de acum înainte.
Deficitul de personal reprezintă o altă barieră majoră în consolidarea securității naționale. În prezent, armata Cehiei dispune de aproximativ 26.000 de militari, o cifră mult sub necesarul de operare. Autoritățile au propus un plan de creștere a efectivelor până la 32.000 de soldați până în anul 2030. Strategia pune accent pe întărirea apărării antiaeriene, dezvoltarea sistemelor de protecție împotriva dronelor și introducerea tehnologiilor noi pentru a îmbunătăți capacitatea de apărare a teritoriului național.
Politica de finanțare a guvernului condus de Andrej Babiš creează tensiuni cu partenerii internaționali. Deși NATO recomandă alocarea unor sume semnificative, guvernul ceh nu intenționează să depășească pragul de 2% din PIB pentru cheltuieli militare în perioada 2027–2029. Această abordare contrastează cu cea a Poloniei, Germaniei sau a statelor baltice. În schimb, Cehia estimează că va atinge pragul de 3,5% din PIB abia între anii 2030 și 2035, moment în care vor fi acoperite și alte investiții de securitate.
Prioritizarea fondurilor actuale va duce la amânarea unor proiecte esențiale de modernizare. Până în 2030, bugetele vor fi direcționate către achiziții deja aprobate, precum 24 de avioane de luptă F-35, tancuri Leopard și sisteme de apărare antiaeriană. Din acest motiv, modernizarea unei brigăzi dotate cu blindate de categorie medie și achiziționarea de drone vor fi amânate. Președintele Petr Pavel a criticat ritmul lent al modernizării, considerând că noua strategie nu răspunde nevoilor reale de securitate.
Contextul securității europene a fost transformat radical de conflictul din Ucraina, care a forțat statele NATO să își revizuiască planurile de apărare. În urma agresiunii Rusiei, multe țări au accelerat investițiile militare pentru a preveni escaladarea conflictului pe teritoriul continentului. Această schimbare de paradigmă pune presiune pe statele care, precum Cehia, se confruntă cu întârzieri în implementarea standardelor de pregătire militară cerute de Alianță.
