Trei incidente recente implican nave comerciale atacate cu drone în apropierea României și Bulgariei au ridicat întrebări privind reacția Alianței Nord-Atlantice. Publicația belgiană 7sur7 a analizat atacurile asupra unor cargouri care circulau în zonele economice exclusive ale celor două state membre NATO. Acestea au vizat nave care transportau diverse mărfuri, inclusiv cereale, într-o zonă de conflict intensificat în Marea Neagră.
Două nave turcești au fost lovite marți dimineață în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava Alfa Watan, de 83 de metri sub pavilion togolez, se îndrepta din El Arish, Egipt, către Sulina, însă s-a scufundat după atac. Celălalt cargou vizat a fost Able, o navă de 114 metri cu pavilion Palau, care transporta grâu de la Galați către Istanbul. Aceste atacuri au urmat la doar o zi de lovitura asupra navei Royad Mammadov.
Incidentul cu Royad Mammadov a avut loc în zona economică exclusivă a României și a provocat două decese. Această navă transporta cereale din Izmail, Ucraina, către Ravenna, Italia, fiind lovită de o dronă. Deși aceste evenimente au avut loc în imediata apropiere de teritoriul NATO, există o barieră juridică majoră. Zonele economice exclusive nu sunt considerate teritoriu național, spre deosebire de apele teritoriale care se întind până la 12 mile marine de coastă.
În zonele economice exclusive, statele de coastă dețin drepturi asupra resurselor, dar spațiul nu este automat un teritoriu pe care NATO are obligația de a-l apăra. Rusia este probabil responsabilă pentru aceste atacuri, vizând infrastructura și economia Ucrainei. O extindere a operațiunilor asupra transportului comercial din vestul Mării Negre ar putea afecta veniturile Kievului. Exporturile de grâu ale Ucrainei au valorat 5,1 miliarde de dolari în 2021 și au ajuns la aproximativ 4,45 miliarde de dolari în 2024.
Escaladarea atacurilor este prezentată ca fiind bidirecțională, conform datelor companiei de securitate Ambrey. Între iulie și sfârșitul lunii septembrie, au fost înregistrate cel puțin 213 atacuri asupra navelor comerciale. Din acestea, 88 de atacuri ar fi fost atribuite Rusiei, în timp ce 125 de atacuri au fost efectuate de Ucraina. Acestea din urmă vizează inclusiv nave asociate „flotei fantomă” utilizate pentru exporturile rusești de petrol.
Instabilitatea din Marea Neagră pune presiune pe aprovizionarea globală, deoarece Rusia și Ucraina reprezintă împreună circa un sfert din exporturile mondiale de grâu. Perturbările pot duce la creșterea prețului mondial al grâului cu aproximativ 15% pe an. Pentru România, riscul este direct, deoarece porturile Galați și Sulina se află pe traseele navelor vizate, ceea ce poate influența prețul produselor de bază precum făina sau pâinea.
