O navă bătând pavilionul Insulelor Comore a fost lovită de o dronă în seara zilei de 14 octombrie, la doar 14 km de Sulina, în apele teritoriale ale României. Acest incident urmează unei serii de atacuri asupra navelor în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Situația indică o apropiere tot mai mare a războiului de pe teritoriul Ucrainei de spațiul național românesc, transformând zona în parte a geografiei conflictului.
Evoluția riscurilor în Marea Neagră pune în pericol controlul formal asupra apelor teritoriale și al zonei economice exclusive (ZEE). Deși porturile românești pot rămâne operaționale, orice tranzit va deveni mai costisitor, primele de asigurare vor crește, iar capacitatea de a atrage investiții în zona Mării Negre va fi limitată. În cazul în care o platformă de producție sau un port ar fi scoase din uz, piața ar deveni nesigură pentru investitori, crescând semnificativ riscul de țară.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat la conferința de presă de după Consiliul European din 16 octombrie că țara va continua să sprijine Ucraina, indiferent de costuri. Această poziție este considerată extrem de angajantă din punct de vedere diplomatic. Se observă o aliniere fără precedent la comunicarea strategică a alianțelor, o postură care nu a fost întâlnită în istoria diplomatică modernă a României, cu excepția perioadei 1948-1956.
Deși România susține integritatea teritorială a Ucrainei și solidaritatea cu statele agresiuni, protecția fluxului logistic prin apele românești necesită măsuri concrete. Responsabilitatea nu aparține doar României, ci și aliaților din Coaliția de Voință. Este necesară trecerea de la solidaritatea declamativă, așa cum este descrisă retorica secretarului general al NATO, Mark Rutte, la dislocarea reală de echipamente pentru a asigura o apărare eficientă a intereselor de securitate națională.
Lipsa unei solidarități aliate concrete ar putea face ca reacțiile României să nu aibă un efect disuasiv, evidențiind solitudinea Bucureștiului. Dacă menținerea traficului comercial în legătură cu porturile ucraineene este un interes major pentru Coaliția de Voință, responsabilitatea trebuie împărțită. România se află într-un moment critic în care trebuie să decidă dacă poate impune regulile jocului pe propriul teritoriu sau dacă este victima unei incompetențe în decizia strategică.
Securitatea spațiului aerian și naval românesc a fost deja testată prin incidente recente, inclusiv prin doborârea unor drone în spațiul aerian al țării. Aceste evenimente reflectă vulnerabilitatea frontierelor în contextul conflictului din Ucraina. Gestionarea acestor amenințări necesită nu doar îmbunătățirea mijloacelor de detecție și a achizițiilor de echipamente, ci și o coordonare strategică fermă între instituțiile naționale și partenerii militari internaționali.
