Două nave comerciale au fost lovite de drone în zona economică exclusivă a Bulgariei, în Marea Neagră, la doar o zi după un atac asupra unui cargou sub pavilion turcesc în apropierea României. Incidentul de la est de capul Sfântul Atanas, în apropierea orașului Biala, a avut loc în jurul orei 03:00, pe 6 octombrie. Această escaladare pune în evidență riscul ca războiul din Ucraina să afecteze direct traficul maritim din imediata proximitate a teritoriului NATO.
În urma atacului, nava ALFA WATAN a suferit avarii grave și s-a scufundat complet în apă. O altă embarcațiune, numită ABLE, a fost cuprinsă de un incendiu, însă echipele de salvare au reușit să evacueze 18 membri ai echipajului. Dintre aceștia, doi marinari au fost răniți: unul a suferit arsuri, iar celălalt a prezentat o leziune la nivelul capului. Operațiunea de salvare a implicat nava bulgărească „Dioskouria”, două elicoptere de la baza aeriană Krumovo și aeronave Su-25 pentru căutări.
Autoritățile din Sofia analizează activarea mecanismelor de securitate, inclusiv consultările prevăzute de Articolul 4 al Tratatului NATO. Această procedură permite unui stat membru să ceară consultări atunci când consideră că integritatea teritorială sau securitatea sa sunt amenințate, fără a reprezenta o declarație de război. Premierul Rumen Radev a calificat incidentul drept „un atac absolut inacceptabil” și o încălcare gravă a dreptului internațional, avertizând că astfel de acțiuni complică grav navigația în regiune.
Expertul militar Dmitri Snegiriov susține că aceste atacuri au un caracter multivectorial, vizând reducerea capacității Ucrainei de a-și folosi rutele maritime pentru exporturi. Prin lovirea navelor, Moscova urmărește să slăbească economia Kievului și să crească costurile de asigurare pentru operatorii maritimi. Deși atacurile nu sunt încă un atac direct asupra NATO, ele testează capacitățile de supraveghere ale Alianței și nivelul de reacție politică al statelor membre din regiune.
O posibilă soluție pentru protejarea traficului ar fi escortarea militară a navelor civile prin utilizarea de nave sau aeronave capabile să intercepteze dronele. Totuși, o astfel de măsură ar implica costuri semnificative și ar crește riscul unei confruntări directe între forțele NATO și Rusia. În prezent, statele membre adoptă poziții diferite, România fiind mai fermă în ceea ce privește utilizarea armamentului împotriva unor astfel de amenințări, spre deosebire de prudența manifestată de Polonia.
Securitatea maritimă în Marea Neagră este critică pentru exporturile agricole ale Ucrainei, care depind de aceste rute comerciale. Atacurile asupra infrastructurii și navelor civile au devenit o componentă constantă a conflictului, afectând nu doar siguranța echipajelor, ci și stabilitatea economică regională. Întregul context maritim este marcat de o creștere a riscurilor pentru orice operator care operează în zonele de proximitate față de zonele de conflict active.
