Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a lansat un avertisment privind un nou val de atacuri hibride planificate de Rusia. Informațiile furnizate de serviciile de informații indică faptul că Moscova pregătește acte de sabotaj și atacuri direcționate împotriva democrației europene. Scopul acestor acțiuni este de a diviza și intimida societățile europene, cu obiectivul final de a forța renunțarea la ajutorul militar și umanitar acordat Ucrainei.
Pentru a contracara aceste amenințări, Consiliul de miniștri a aprobat cinci proiecte europene comune de apărare, la care România participă. Aceste inițiative sunt finanțate prin programul EDIP, care dispune de un buget de 1,5 miliarde de euro. Spre deosebire de programul SAFE, care implică împrumuturi, EDIP oferă fonduri directe pentru dezvoltarea capacităților de apărare, fiind conceput pentru proiecte de amploare care implică colaborarea mai multor state membre.
Unul dintre proiectele majore vizează flancul estic și include sisteme de apărare aeriană, apărare antirachetă și sisteme anti-dronă. Investițiile estimate pentru acest segment de apărare și pentru transportul rapid de trupe și echipamente se situează între 60 și 100 de miliarde de euro până în anul 2036. Un alt proiect de cooperare reunește 28 de țări, printre care Norvegia și Ucraina, concentrându-se pe achiziția comună de drone și tehnologii de combatere a acestora.
Fondurile europene vor fi direcționate și către tehnologii de satelit capabile să detecteze lansările de rachete, precum și către apărarea maritimă. Se pune un accent deosebit pe protejarea infrastructurii critice situate pe fundul mării. Pentru faza inițială a acestor proiecte de securitate, se va aloca o sumă de 325 de milioane de euro prin intermediul programului EDIP, asigurând începutul implementării tehnologiilor necesare.
Pe lângă apărarea convențională, Europa se pregătește pentru sabotaje, atacuri cibernetice și lovituri asupra infrastructurii esențiale. În prezent, răspunsurile la aceste amenințări sunt gestionate în mare parte la nivel național, însă există presiuni pentru o coordonare mai bună. Polonia și statele baltice solicită o reacție mai fermă și coordonată din partea NATO, subiect care urmează să fie discutat de statele membre în cursul acestei săptămâni.
Securitatea europeană se confruntă cu o schimbare de paradigmă, trecând de la gestionarea conflictelor clasice la combaterea războiului hibrid. Această evoluție pune sub semnul întrebării reziliența infrastructurii critice și a stabilității politice a statelor membre. Pe măsură ce amenințările cibernetice și sabotajele devin mai frecvente, necesitatea unei unități de acțiune între Uniunea Europeană și NATO devine un element central al strategiei de apărare a continentului.
