Serviciile de informații europene avertizează că Moscova ar putea intensifica campania sa împotriva Europei în următoarele luni, într-un ritm mult mai rapid decât se preconiza anterior. Ofițerii de informații indică faptul că riscul de acțiuni decisive nu mai este unul pe termen lung, ci poate apărea în doar câteva luni. Această evoluție ar putea viza nu doar țările baltice, ci și state precum România sau Polonia, în contextul tensiunilor crescute de pe frontul estic.
Michal Koudelka, șeful serviciului de securitate ceh BIS, a subliniat că Rusia ar putea planifica o incursiune militară la scară limitată asupra teritoriului NATO. Acesta a menționat că astfel de acțiuni ar putea include provocări de tip „steag fals” sau o campanie masivă de influențare. Potrivit lui Koudelka, acest scenariu s-ar putea materializa în câteva luni, deși a precizat că există eforturi constante pentru a preveni un astfel de eveniment.
În același timp, Serghei Karaganov, președintele de onoare al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare din Rusia, susține că Rusia plănuiește lovituri mai dure asupra Ucrainei și ar putea viza flancul estic al NATO. El afirmă că există o hotărâre tot mai mare de a lansa atacuri serioase împotriva țărilor europene implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei. Karaganov estimează că aceste acțiuni ar putea avea loc în decurs de un an.
Politologul rus susține că Germania, România și Polonia ar putea fi primele țări europene bombardate de Rusia în anul 2027, inițial cu arme convenționale. El explică faptul că aceste state sunt ținte deoarece au furnizat armament Ucrainei în ultimii patru ani, contribuind la prelungirea războiului. Karaganov a acuzat Germania că reapare ca o sursă de revizionism, susținând că Berlinul riscă să devină din nou o sursă a răului în Europa.
Pe de altă parte, directorul general al VDD, Normunds Mežviets, a declarat că nu observă indicii ale unui atac iminent, deși recunoaște semne de pregătiri pentru acțiuni decisive. Acesta nu a putut confirma dacă planurile Moscovei sunt directe sau dacă reprezintă doar o strategie de destabilizare pentru a răspândi panica. În Estonia, premierul Kristen Michal a menționat că frontiera poate fi închisă imediat în cazul unei mobilizări ruse care ar pune în pericol securitatea statului.
Contextul securității europene este marcat de o schimbare de paradigmă în apărare, în care NATO trece de la rolul de poliție aeriană la implementarea unui nou sistem de apărare „la 360 de grade”. Această transformare este necesară pe fondul creșterii amenințărilor constante reprezentate de drone și rachete. Această evoluție strategică vine într-un moment în care infrastructura petrolieră a Rusiei este vizată frecvent de atacuri cu drone de fabricație occidentală.
