Serviciile europene de informații au lansat un avertisment privind posibila intensificare a acțiunilor Moscovei împotriva NATO. Potrivit informațiilor, Rusia ar putea recurge la o gamă largă de metode, de la campanii masive de influență și sabotaje, până la provocări directe împotriva Alianței. Expertiza serviciilor indică faptul că un test al structurii de securitate occidentale ar putea avea loc în următoarele luni, nu peste ani, ceea ce schimbă perspectiva asupra vitezei de reacție a Rusiei.
Michal Koudelka, șeful BIS, a subliniat că scenariile posibile includ incursiuni limitate sau provocări desfășurate sub steag fals. Acesta a descris tactica rusă drept o strategie de „escaladare pentru dezescaladare”, prin care Moscova speră să forțeze țările europene să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei. Conform lui Koudelka, presiunea este astfel de talismă încât orice incident, precum un incendiu sau o defecțiune, trebuie acum investigat de serviciile de informații ca un potențial atac terorist.
În ceea ce privește natura atacurilor, Normunds Mežviets, șeful VDD, a observat o schimbare în direcția țintelor. Acesta a menționat că, după monitorizarea infrastructurii feroviare și a celor de sprijin pentru Ucraina, se observă o trecere către ținte din industria de apărare. Deși nu există indicii ale unui atac iminent, Mežviets a remarcat că astfel de acțiuni servesc la răspândirea fricii și a incertitudinii în societățile occidentale, atingând astfel obiectivele operațiunilor psihologice.
Pe de altă parte, statele baltice au solicitat prudență în fața acestor avertismente. Jonatan Vseviov, oficial eston, a îndemnat la calm, afirmând că, dacă ar exista motive reale de temere, informația ar fi transmis clar. Totodată, Thomas Nilsson, șeful informațiilor militare din Suedia, a menționat că incidentul cu drona de la Leipzig ar putea reprezenta un punct de cotitură dacă atacurile vor provoca pierderi de vieți omenești sau distrugerea infrastructurii critice.
Dmitri Peskov a respins categoric aceste scenarii, susținând că acestea nu au nicio legătură cu realitatea sau cu intențiile Federației Ruse. Totuși, Thomas Nilsson a exprimat scepticismul său față de orice negocieri de pace, susținând că Moscova doar joacă un „teatru al negocierilor” în timp ce continuă să urmărească obiectivele sale strategice. El a adăugat că Rusia ar putea dori ca NATO să rămână blocată în discuții nesfârșite despre consultările bazate pe articolul 4.
Contextul securității europene este marcat de o tensiune constantă între provocările hibride și necesitatea menținerii stabilității economice și sociale. În timp ce serviciile de informații monitorizează amenințările directe, statele membre trebuie să gestioneze simultan presiunile interne și externe. Această stare de alertă permanentă subliniază vulnerabilitatea infrastructurii critice în fața noilor metode de război asimetric, unde atacurile psihologice și sabotajele sunt utilizate pentru a destabiliza coeziunea politică a Alianței.
