Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat, în ședința din 7 septembrie 2026, noul Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR). Acest document programatic stabilește prioritățile de achiziții pentru perioada 2027-2036, fiind esențial pentru consolidarea capacităților militare naționale. Decizia vine într-un context de securitate regională instabile, marcat de războiul din Ucraina, care a impus o reevaluarea necesarelor de apărare la granița de est a României.
Ministerul Apărării Naționale pune accent pe dezvoltarea unor capabilități de angajare, protecție și informații. Printre echipamentele vizate se numără avioanele multirol F-16 și F-35, sistemul de rachete PATRIOT, precum și transportorul blindat TBT Piranha 5. Planul include și achiziții de sisteme de tip HIMARS, muniții inteligente de tip „loitering” și diverse platforme de supraveghere, de la radare până la sateliți militari de comunicații, pentru a asigura o reacție rapidă la amenințări.
O parte semnificativă a acestor investiții va fi susținută de instrumentul european SAFE (Security Action for Europe). România are planificate 22 de proiecte prin acest mecanism, dintre care 14 au fost deja semnate. Această finanțare europeană, care include și împrumuturi, este destinată dezvoltării industriei de apărare și a tehnologiilor critice, precum sistemele de contracarare a dronelor (C-UAS) sau platformele de transport multifuncționale pe roți.
Finanțarea prin SAFE este crucială, având în vedere că România beneficiază de o sumă totală de 16,68 miliarde euro alocată de Comisia Europeană, dintre care aproximativ 9,7 miliarde euro sunt direcționate către Ministerul Apărării Naționale. Pentru a implementa eficient aceste proiecte, MApN subliniază necesitatea unei creșteri a alocărilor bugetare naționale, în special pentru a susține angajamentele de a aloca anual 5% din PIB pentru apărare până în 2035.
În cadrul planului sunt incluse și programe de tehnologie avansată, precum sistemul de simulare reală integrat și soluții informatice pentru C4ISR. De asemenea, se pune un accent deosebit pe capacitățile de protecție, vizând sisteme de apărare cibernetică și echipamente de protecție împotriva amenințărilor CBRN. Aceste achiziții sunt organizate pe șase categorii de capabilități conform standardelor NATO, pentru a asigura o integrare operațională completă a noilor forțe.
Angajamentul financiar de 5% din PIB pentru apărare a fost reconfirmat la Summitul NATO de la Ankara, în iulie 2026. Această țintă presupune o repartizare între cheltuieli de apărare propriu-zise, de 3,5% din PIB, și cheltuieli conexe, precum infrastructura cu dublă utilizare și securitatea cibernetică, de 1,5%. Această strategie de bugetare este esențială pentru a asigura reziliența și modernizarea structurii de forțe în fața noilor tipuri de conflicte.
