Expertul Peter Victor Roberto, din cadrul Programului Transatlantic de Apărare și Securitate de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), a semnalat o vulnerabilitate critică în arsenalul NATO. Alianța se confruntă cu o lipsă de rachete cu rază lungă de acțiune, ceea ce afectează capacitatea de a oferi o descurajare credibilă în fața Rusiei. Conform expertului, forțele NATO de pe continent au rămas în urma capacităților de rachete ale Kremlinului.
În contextul summitului NATO de la Ankara, 12 aliați, sub coordonarea Regatului Unit, au alocat 50 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea unor capabilități de precizie și lovituri la distanță. Deși noul prim-ministru britanic, Andy Burnham, a anunțat că Ucraina va primi planurile pentru rachetele de croazieră Storm Shadow, aceste măsuri sunt insuficiente. Multe dintre noile capabilități planificate de grupul european vor deveni operaționale abia în deceniul următor, lăsând un decalaj semnificativ.
Kremlinul a investit masiv începând cu anul 2018 în sisteme precum Avangard, Iksander și modelul experimental Burevestnik, oferind o gamă de arme, inclusiv hipersonice. O de la racheta hipersonică Oreshnik, care a fost lansată de doar trei ori până acum. Rusia utilizează și tactici de a lansa rachete pentru a forța Kievul să consume muniție defensivă prețioasă, o strategie care poate fi extinsă dincolo de Ucraina către restul Europei.
Pentru a reduce acest decalaj, se propune sprijinirea eforturilor Kievului de a limita capacitatea de producție a Moscovei prin furnizarea de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR). Ucraina a demonstrat deja capacitatea de a atinge instalații de producție de la sute de kilometri distanță. De asemenea, este necesară creșterea producției interne de rachete în Europa pentru a crea un pilon mai puternic în cadrul alianței, în cazul în care prezența SUA se reduce.
Situația este agravată de faptul că Europa și SUA sunt în urmă în ceea ce privește capacitățile de descurajare pe termen lung. Investițiile sunt necesare, însă capacitatea de a produce la viteza nevoilor și la costuri economice este vitală pentru securitate. Dacă lipsa de capabilități nu este remediată, riscul de a trece de la lacune tehnologice la lacune operaționale rămâne ridicat, într-un moment în care Kremlinul este dispus să exploateze aceste vulnerabilități.
În perioada actuală, tensiunile geopolitice sunt marcate de presiuni constante asupra infrastructurii și de solicitări pentru sancțiuni severe. În contextul în care Ucraina se confruntă cu provocări majore în gestionarea resurselor, capacitatea de a lovi ținte strategice în interiorul Rusiei devine un element de negociere și de apărare. Această evoluție subliniază importanța tehnologiilor de precizie într-un teatru de război care pune la încercare reziliența sistemelor de apărare aeriană.
