Două nave comerciale au fost atacate cu drone în largul coastelor Bulgariei, în noaptea de luni spre marți, provocând scufundarea unui cargou și dispariția a cel puțin 11 persoane. Incidentul, care a avut loc în zona Krapets, reprezintă al doilea atac de acest tip înregistrat în această zonă în doar o săptămână. Autoritățile bulgare au raportat că nava scufundată este cargoul HS Dignity, care arbora pavilionul Guineei-Bissau, în timp ce o altă unitate, Chelsea 3, a fost de asemenea lovită de trei drone.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că alianța va continua să își adapteze prezența militară pe flancul estic în funcție de nevoile de securitate. Rutte a declarat că poziția de-a lungul flancului a fost deja consolidată și că strategia de descurajare și apărare va fi monitorizată și ajustată constant. Această poziție a fost comunicată în urma unei discuții cu prim-ministrul bulgar, Rumen Radev, în contextul noilor atacuri care afectează siguranța navigației în Marea Neagră.
Prim-ministrul Rumen Radev a calificat atacurile drept inacceptabile, subliniind că acestea au loc în imediata vecinătate a apelor teritoriale bulgare. Sofia a convocat ambasadoarea Rusiei, Eleonora Mitrofanova, pentru clarificări, deși guvernul bulgar nu a acuzat oficial Federația Rusă de efectuarea atacurilor. Radev a menționat însă că rezultatul acestor acțiuni este în beneficiul Federației Ruse și a anunțat că Bulgaria va iniția consultări cu România și Turcia pentru a elabora propuneri comune de îmbunătățire a siguranței maritime.
În ceea ce privește victimele, cinci membri ai echipajului navei HS Dignity au fost salvați, însă 11 marinari sunt în continuare dați dispăruți. Nava scufundată se îndrepta spre Brăila, conform datelor de monitorizare navală. În schimb, echipajul navei Chelsea 3, format din șapte ucraineni și opt azeri, a fost salvat integral după atacul cu trei drone. Această navă, care sub pavilionul maltez se îndrepta spre portul Giurgiulești, din Republica Moldova, a evitat rănile grave.
La nivel internațional, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat incidentul, afirmând că Marea Neagră a devenit un alt front al escaladării războiului rus din Ucraina. Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sibiha, a susținut că atacurile demonstrează indiferența Moscovei față de viețile civililor și că Rusia folosește atacul asupra arterelor vitale de securitate alimentară pentru a transforma foamea într-o armă. Aceste evenimente reflectă presiunea crescută asupra rutelor comerciale de la Marea Neagră.
Conflictul din Marea Neagră a transformat rutele maritime într-o zonă de bătălie pentru rezistența economică de la începutul invaziei ruse din 2022. Rusia a bombardat porturile ucrainene, forțând dependența de rutele fluviale de pe Dunăre și de zonele maritime din apropierea coastelor Bulgariei și României. În același timp, Ucraina a început să vizeze navele rusești care exportă cereale prin Marea Neagră și Marea Azov, intensificând astfel tensiunile în zona de tranzit global.