O dronă militară de tip Sargan 3000, capabilă să transporte până la 500 de kilograme de explozibil, a explodat la ora 10:27 în Portul Constanța, pe 5 iunie. Acest incident reprezintă o vulnerabilitate majoră de securitate, având în vedere proximitatea exploziei față de infrastructura critică. Deflagrația a afectat o parte din dana Agenției Române pentru Salvarea Vieții pe Mare, ARSVOM, situată la doar 800 de metri de Portul Militar și la 600 de metri de depozitele Oil Terminal, punctul principal de import de țiței din România.
Investigațiile preliminare ale Administrației Prezidențiale indică ipoteza că Federația Rusă ar fi preluat controlul dronei printr-o operațiune de cybersecurity. Drona făcea parte dintr-un grup de patru vehicule ucrainene care au pierdut controlul cu o zi înainte în apropierea Sevastopol, la 250 de kilometri de țărmul românesc. Emanuel Popp, fondator al unei firme de drone, explică faptul că arhitectura acestor dispozitive se bazează pe soluții open source, ceea ce facilitează vulnerabilitățile de tip software care permit interceptarea controlului prin coduri disponibile public.
În noaptea incidentului, drona a intrat în port la ora 01:30, navigând cu viteză printre navele „Hercules” și petrolierul „Amalthia”. Dispozitivul s-a strecurat la o distanță de doar 10 metri față de nave și a rămas blocat în barajele antipoluare de lângă cheu. Petrolierul „Amalthia” a rămas acostat la doar 25 de metri de drona cu explozibil toată noaptea, fiind mutat abia a doua zi, după ce angajații civili de la ARSVOM au alertat autoritățile militare despre prezența obiectului.
Incidentul a declanșat o serie de acuzații între instituțiile de stat, care pasează responsabilitatea supravegherii de la un nivel la altul. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a susținut că Armata nu efectuează filtre la intrarea în port în perioade de pace, în timp ce șeful Gărzii de Coastă, Alexandru Oae, a declarat că supravegherea intrării în port nu este atribuția Poliției de Frontieră. Pe de altă parte, directorul general al Administrației Porturilor Maritime Constanța, Mihai Teodorescu, a menționat că instituția sa administrează doar partea de pământ, nu și luciul de apă.
Viceamiral Mihai Panait, Șeful Forțelor Navale Române, a recunoscut că, deși există un plan de protecție pentru porturile militare, acesta ar putea fi insuficient în contextul lipsei unor sisteme de protecție suplimentare în porturile comerciale care includ și zone militare. În ciuda promisiunilor președintelui Nicușor Dan de a oferi explicații în 7-10 zile, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, a comunicat ulterior că raportul nu a fost finalizat, iar ancheta necesită un interval de timp mai lung.
