Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a emis un avertisment ferm în adresarea către statele europene, subliniind că Alianța traversează unul dintre cele mai dificile perioade de securitate din ultimele decenii. În timpul unei vizite în Regatul Unit, Rutte a evidențiat necesitatea ca efortul militar și financiar să fie susținut constant. El a cerut ca forțele armate să asigure capacitatea de care are nevoie NATO pentru a rămâne o forță credibilă în fața noilor amenințări.
În cadrul unui discurs susținut la Ditchley Park, în Oxfordshire, Rutte a pus accent pe necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare. Acesta a menționat un obiectiv susținut de Donald Trump, care vizează atingerea unui nivel de 3,5% din PIB pentru cheltuielile de apărare până în anul 2035. În prezent, Regatul Unit are prevăzută o creștere a bugetului militar la 2,7% din PIB până la sfârșitul deceniului următor, deși presiunile bugetare au forțat susparea unor antrenamente militare.
Problematica securității europene este marcată de războiul din Ucraina, de acțiunile Rusiei și de transformările geopolitice globale. Rutte a menționat că Europa s-a bazat pe o „presupunere superficială” conform căreia Statele Unite vor asigura întotdea^deauna cea mai mare parte a forței militare și vor suporta costurile. În contextul actual, el a identificat Rusia, terorismul și rolul Iranului ca pe principalele provocări care necesită o implicare sporită din partea membrilor Alianței.
Regatul Unit rămâne un actor central în acest mecanism, fiind descris de Rutte ca un „bun prieten al Ucrainei”. Marea Britanie alocă anual aproximativ 3 miliarde de lire sterline pentru sprijinirea Ucrainei cu arme. De asemenea, Londra este implicată în modernizarea forței nucleare de descurajare Trident. Totodată, se observă o diferență de buget între marile puteri europene, Germania având un buget militar estimat la aproape dublul celui britanic până în 2029.
Cooperarea militară se extinde și prin intermediul altor structuri, precum Joint Expeditionary Force (JEF). Această alianță de reacție rapidă, condusă de Marea Britanie, include în prezent state precum Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia. Canada a depus oficial o cerere de aderare la JEF, deși este deja membră a NATO, în scopul de a asigura o cooperare militară mai strânsă cu partenerii europi.
Evoluțiile de securitate din Europa sunt strâns legate de capacitatea de reacție a Alianței în fața marilor puteri. În contextul actual, statele membre europene au convenit să își majoreze cheltuielile pentru apărare în urma summitului NATO de la Haga din 2025. Această decizie a venit ca un răspuns direct la solicitările SUA pentru ca Europa să își asume o responsabilitate mai mare în gestionarea apărării continentului.
