Președintele Nicușor Dan a oferit detalii despre evaluarea riscurilor de securitate în cadrul unui interviu acordat pentru CNN. Întrebat despre probabilitatea ca Rusia să lanseze un atac direct împotriva unui stat membru NATO, șeful statului a declarat că un astfel de scenariu nu pare foarte probabil pe termen scurt. Nicușor Dan a precizat că, în viziunea sa, acest eveniment nu este de așteptat în următorii unu-doi ani, însă a subliniat necesitatea ca statele să rămână pregătite pentru orice eventualitate.
În cadrul discuțiilor, Nicușor Dan a avertizat împotriva excluderii unor scenarii care în prezent pot părea improbabile, făcând o comparație cu perioada de dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. El a menționat că, în anii 2020 sau 2021, nimeni nu anticipa faptul că Rusia va ataca Ucraina și va încerca cucerirea Kievului. Președintele a observat însă o schimbare de paradigmă, liderii europeni tratând în prezent amenințarea rusă cu mult mai multă seriozitate decât în trecut.
Președintele a evidențiat faptul că Europa a început să intensificeze cooperarea și să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare, subliniind importanța reechilibrării efortului de securitate cu Statele Unite. Nicușor Dan a afirmat că descurajarea oferită de aliați este un factor crucial pentru deciziile luate de Rusia. Totodată, el a făcut o distincție clară între posibilitatea unui atac militar direct și strategiile de război hibrid, precum dezinformarea, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice.
În ceea ce privește incidentele cu drone în spațiul aerian NATO, Nicușor Dan a susținut că acestea nu sunt neapărat intenționate, spre deosebire de acțiunile hibride care sunt deliberate. Potrivit președintelui, sabotajele și dezinformarea urmăresc două obiective principale: subminarea încrederii cetățenilor în autorități și diminuarea sprijinului oferit de țările europene pentru Ucraina. El a recunoscut că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea amenințării reprezentate de drone, deși a implementat îmbunătățiri și a primit echipamente de la Statele Unite.
Securitatea Flancului Estic a devenit o prioritate majoră pentru statele NATO din cauza războiului din Ucraina, ceea ce a dus la o majorare a cheltuielilor militare. În România, riscurile sunt accentuate de proximitatea cu zona de conflict, fenomen evidențiat de datele Ministerului Apărării privind creșterea incursiunilor de drone în spațiul aerian în 2026. Un incident marcat a avut loc pe 29 mai 2026, când o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, provocând rănirea a două persoane.
Contextul securității regionale este marcat de o creștere a tensiunilor la granițele NATO, în special în zonele apropiate de porturile ucrainene de pe Dunăre. Aceste zone au devenit puncte de interes pentru atacurile rusești, generând o necesitate urgentă de consolidare a capacităților de apărare și de monitorizare a spațiului aerian pentru a preveni incidentele similare celei din Galați.
