Administrația președintelui american Donald Trump a decis să nu invite mai mulți aliați cheie la o reuniune a membrilor NATO, programată pentru luna viitoare în Polonia. Această decizie vine în contextul amenințărilor anterioare de a clasifica statele membre în categorii de „ascultătoare și neascultătoare”. Evenimentul, care funcționează ca un grup de lucru pentru viitorul Alianței, este coordonat de Elbridge Colby, șeful politicii de apărare de la Pentagon.
Printre statele care nu au primit invitație se numără puteri militare importante precum Marea Britanie, Franța și statele baltice, deși acestea cheltuie sume considerabile pentru apărare. Diplomații acestor țări au exprimat nelămuriri privind criteriile de selecție, temându-se că această abordare va fragmenta o alianță deja tensionată de agresivitatea Rusiei și de epuizarea stocurilor de armament. Un oficial dintr-un stat aliat exclus a declarat că încearcă să înțeleagă scopul acestor întâlniri, dar că, în prezent, informațiile primite sunt insuficiente.
Elbridge Colby a organizat anterior două reuniuni similare sub denumirea de „Grupul de la Bergen”, la care au participat Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos. Conform unor surse diplomatice, scopul acestui format restrâns este de a formula idei care să fie prezentate ulterior întregii Alianțe pentru testare. Totuși, nemulțumirea este prezentă chiar și printre aliații invitați, deoarece mulți dintre cei excluși au atins sau au depășit deja țintele de cheltuieli cerute de administrația americană.
Donald Trump a criticat repetat NATO, susținând că SUA protejează țări care nu contribuie suficient, menționând necesitatea ca membrii să aloce 5% din PIB pentru apărare. Secretarul apărării, Pete Hegseth, a susținut această viziune, încurajând „aliații model” și avertizând că statele care nu sprijină interesele SUA vor suporta consecințe. În acest context, Casa Albă a fost deja asociată cu întocmirea unei liste a aliaților „în grații” și a celor „în dizgrație” pentru a pedepsi statele care nu respectă dorințele președintelui.
Colby a declarat că scopul inițiativei este ca întreaga Alianță să fie trasă după modelul statelor care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli. El a menționat că vizează aliați capabili să treacă la lucruri practice, pentru a obține o Alianță mai puternică și mai durabilă. Un diplomat a avertizat însă că, dacă se încearcă împărțirea NATO în categorii de „buni și răi”, situația devine periculoasă pentru SUA, în timp ce pentru Europa reprezintă o problemă de supraviețuire.
Discuțiile privind restructurarea cheltuielilor de apărare și rolul statelor europene în cadrul NATO au devenit un punct central de tensiune în relațiile transatlantice. Această evoluție reflectă o schimbare de paradigmă în securitatea colectivă, unde criteriile de contribuție financiară și capacitatea militară practică sunt utilizate pentru a redefini prioritățile de apărare ale Alianței în fața noilor amenințări globale.