Administrația Trump a decis excluderea mai multor aliați majori de la o reuniune a membrilor NATO, programată pentru luna viitoare în Polonia. Această mișcare pune în aplicare amenințările anterioare privind utilizarea unei liste care clasifică guvernele în funcție de prioritățile Casei Albe, sub denumirea de state „cuminți” sau „obraznice”. Întâlnirea va fi coordonată direct de Elbridge Colby, șeful politicii de apărare din cadrul Pentagonului, sub forma unui grup de lucru dedicat viitorului alianței.
Decizia de a exclude state precum Marea Britanie, Franța sau țările baltice a provocat consternare în rândul diplomaților europeni. Acești aliați sunt recunoscuți pentru bugetele lor masive de apărare, însă relațiile cu ei par să fie înghețate de către Washington. Diplomații străini avertizează că această strategie ar putea fragmenta o structură militară deja presată de Moscova și de stocurile de armament epuizate, criticând în același timp lipsa de transparență a criteriilor de selecție aplicate de partenerul american.
Donald Trump și consilierii săi au criticat constant partenerii NATO, invocând eșecul acestora de a aloca pragul de 5% din PIB pentru apărare sau de a susține operațiunile din Iran. Trump a declarat pe rețelele sociale că NATO este o „stradă cu sens unic”, unde Statele Unite protejează aceste țări fără a primi nimic în schimb, în special în perioade de criză. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a susținut această viziune, încurajând apariția unor „aliați model” și avertizând că statele care nu sprijină interesele strategice ale SUA vor suferi consecințe executive.
Noul grup de lucru urmează modelul Formatului Bergen, după ce Elbridge Colby a organizat anterior întâlniri similare cu reprezentanții din Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Olanda. Deși unii diplomați văd în acest proces un motor de transformare care ar putea oferi Europei o capacitate militară mai mare, alți oficiali se tem de izolarea marilor puteri militare de pe continent. Există speculații că Danemarca ar putea fi următoarea stată adăugată pe lista favoriților, în urma unui acord privind prezența militară americană în Groenlanda.
Diplomații participanți la discuții au subliniat riscurile pe termen lung ale unei strategii care împarte NATO în categorii de „buni” și „răi”. Dacă această abordare de divizare va fi continuată, consecințele ar putea fi periculoase pentru Statele Unite, însă pentru Europa, situația este descrisă ca fiind una de natură existențială. Incertitudinea guvernelor europene rămâne ridicată, deoarece oficialii din statele excluse susțin că nu au primit detalii clare despre scopul acestor întâlniri sau despre criteriile de participare.
Contextul securității europene este marcat de presiunea constantă a Moscovei asupra frontierelor NATO, ceea ce face ca orice fragmentare a unității alianței să fie critică. În cadrul structurii NATO, cooperarea dintre statele membre este esențială pentru gestionarea stocurilor de armament și pentru menținerea capacității de descurajare. O divizare între pilonii militari ai alianței și statele care urmează criteriile Washingtonului ar putea altera echilibrul de forțe pe continentul european.
