Regiunea Baltică se află într-un moment de tensiune crescută, în urma unei serii de incidente care semnalează o posibilă încercare a Rusiei de a testa reziliența NATO. Expertul Edward Lucas, fondatorul Baltic Internal Security Centre, a avertizat că Rusia urmărește restabilirea unei sfere de influență sovietică, ceea ce ar putea implica un atac hibrid de amploare. Aceste acțiuni sunt menite să forțeze statele din Alianță să reducă sprijinul acordat Ucrainei, punând la încercare unitatea europeană.
Incidentele recente în spațiul aerian și maritim au intensificat îngrijorările privind securitatea în zona de flanc estic. Avioane NATO au fost ridicate pentru a intercepta o dronă în Lituania, în timp ce în Marea Baltică, o fregată rusă a lansat rachete de semnalizare în apropierea unui elicopter militar danez. În plus, o dronă a fost identificată pe o plajă din Polonia, fenomen care alimentează temerile privind activitatea militară rusă asupra statelor precum Letonia, Lituania și Estonia.
Analistul militar Michael Clarke a subliniat că Estonia rămâne cel mai vulnerabil stat din regiune, un atac asupra acesteia fiind considerat un scenariu plauzibil în următoarele două luni. În acest context, Marea Britanie menține în Estonia o forță de reacție rapidă de peste 1.000 de militari, dotați cu tehnologie avansată. Ministerul britanic al Apărării a stabilit și o nouă foaie de parcurs pentru cooperarea bilaterală, scopul fiind consolidarea flancului estic al NATO.
Nicu Popescu, expert în securitate europeană, avertizează că Rusia ar putea utiliza o strategie a „zonei gri” pentru a provoca o ruptură de solidaritate în Europa. Într-un scenariu de atac hibrid asupra mai multor aeroporturi din regiunea baltică, decizia de a răspunde ar putea genera ezitări între statele membre. Popescu menționează că Moscova își extinde presiunea prin atacuri cu drone, precum cel raportat de Germania în luna august la aeroportul Leipzig/Halle, vizând atât obiective politice, cât și economice.
Presiunea rusă este vizibilă și prin dezvoltarea unor noi capacități militare, inclusiv versiuni modificate ale dronelor de tip Shahed, numite Geran-4 și Geran-5. Acestea pot transporta aproximativ 90 de kilograme și pot lovi ținte la aproape 1.000 de kilometri distanță. De asemenea, s-a raportat existența unor puncte de lansare care ar putea permite depozitarea a peste 1.000 de drone, facilitând astfel accesul rapid al acestora spre teritoriile NATO.
În contextul actual, Rusia își intensifică producția de rachete balistice, depășind nivelul de 100 de unități pe lună, pentru a consolida ofensiva asupra regiunii. Această escaladare are loc într-un moment în care Ucraina se concentrează pe refacerea stocurilor de interceptori pentru a face față posibilorilor atacuri de iarnă. Presiunea exercitată de Moscova vizează nu doar securitatea militară, ci și destabilizarea societăților europene prin crearea unui sentiment de nesiguranță în fața sprijinirii Ucrainei.
