Generalul-maior Adrian Ciolponea, fost reprezentant al Comandamentului Aliat pentru Transformare (ACT) al NATO în Europa, a analizat riscurile de securitate pe care le reprezintă Federația Rusă pentru continent. Militarul a subliniat că un eventual atac al Rusiei asupra Europei ar urma două axe strategice principale, dictate de geografie. Una dintre aceste axe de mobilitate trece direct prin România, în timp ce cealaltă vizează zona țărilor baltice și a Poloniei, fiind o amenințare constantă pentru flancul estic al Alianței.
Adrian Ciolponea a explicat faptul că Rusia utilizează un mod de operare constant, bazat pe orchestrarea amenințărilor hibride pentru a destabiliza societățile vizate. Acest pachet de atacuri include dezinformarea, atacurile cibernetice, actele de terorism, incendierile și bruiajul sistemelor de comunicații. Scopul principal al acestor acțiuni este crearea haosului intern, destabilizarea guvernelor și testarea vitezei de reacție a agențiilor de stat. Sectorul energetic și cel bancar sunt identificate ca fiind cele mai vizate obiective în cadrul acestor campanii de presiune.
În ceea ce privește tehnologia militară, generalul a evidențiat evoluția rapidă a dronelor, care integrează tot mai mult inteligența artificială. Dronele de tip Shahed/Geran pot efectua manevre de ocol prin spațiul aerian al NATO pentru a surprinde apărarea ucraineană. Rusia utilizează aceste dispozitive pentru a decide singură țintele, proces în care controlul uman este diminuat. Militarul a menționat că un atac intenționat poate fi recunoscut prin atingerea unui prag de saturație, adică prin numărul foarte mare de drone lansate simultan.
De asemenea, Adrian Ciolponea a discutat despre obiectivele strategice pe termen lung ale Moscovei, care includ reducerea prezenței militare a SUA în Europa și crearea unei zone-tampon. O altă direcție este dominația economică asupra spațiului european prin controlul resurselor minerale și al tehnologiilor de vârf. În contextul securității energetice, generalul a menționat că zonele de exploatare, precum Neptun Deep, pot deveni ținte, similar cu modul în care Rusia vizează infrastructura critică în Ucraina pentru a exercita presiune economică.
Pentru a contracara aceste amenințări, NATO se concentrează pe descurajare și pe transformarea forțelor pentru a fi adaptabile la un câmp de luptă digitalizat. Adrian Ciolponea a recomandat adoptarea unor modele de reziliență, precum cel finlandez, care utilizează comisii interdepartamentale sub conducerea primului-ministru pentru monitorizarea constantă a amenințărilor. Această abordare permite o coordonare rapidă între forțele de apărare și autoritățile civile, asigurând un răspuns eficient la nivelul întregului spectru de securitate, de la teritoriul național până la spațiul aerian și naval.
Contextul actual al securității europene este marcat de o accelerare a ritmului de pregătire militară și digitalizare, un proces care depășește viteza de adaptare a multor țări membre NATO. În timp ce anumite regiuni se confruntă cu incidente de tip hibrid, precum incursunile de drone sau atacurile cibernetice, Alianța încearcă să integreze noi tehnologii pentru a menține capacitatea de descurajare în fața unei amenințări care devine tot mai complexă și tehnologizată.
