Președintele rus Vladimir Putin a lansat un avertisment tăios către cancelăriile occidentale, afirmând că Federația Rusă este pregătită pentru o confruntare militară directă cu Europa. Declarațiile belicoase au fost făcute în cadrul summitului Rusia-Africa, organizat în capitala rusă, moment în care liderul de la Kremlin a subliniat că o escaladare majoră a tensiunilor dintre marile puteri nu va lăsa nicio tabără victorioasă. Moscova susține oficial că nu urmărește un astfel de scenariu de război.
În discursul său, Vladimir Putin a susținut că statele occidentale au eșuat în încercarea de a aplica o înfrângere strategică armatei ruse, considerând această perspectivă nerealistă cel puțin până în anul 2030. Totuși, președintele rus a formulat o amenințare directă privind riscul extinderii ostilităților dincolo de granițele Ucrainei. „Mulți oameni vorbesc doar despre pregătirea pentru război până în 2030. Este corect? Nu. În primul rând, suntem pregătiți pentru un război cu Europa, dar nu ne dorim asta. Dacă cineva vrea unul, să se pregătească”, a transmis Vladimir Putin.
Liderul rus a avertizat că, dacă situația scapă de sub control și se merge prea departe, nu vor exista câștigători în acest conflict. Un punct critic al discursului a vizat securitatea maritimă, cu Vladimir Putin declarând că Federația Rusă nu își dorește ca Marea Baltică să fie împinsă într-o criză comparabilă cu blocajele din Strâmtoarea Ormuz. Această paralelă cu culoarul strategic din Orientul Mijlociu, unde perturbarea transporturilor maritime cauzează șocuri pe piața petrolului, stârnește îngrijorări mari printre statele riverane NATO.
O eventuală militarizare agresivă a rutelor din Marea Baltică ar pune în pericol direct aprovizionarea statelor de pe flancul estic și libertatea de navigație comercială. Avertismentele de la Moscova vin într-un context de maximă încordare, marcat de incidente de securitate la granițele NATO și tactici hibride. În Germania, serviciile de securitate au ridicat nivelul de alertă privind riscul unui conflict armat deschis cu Rusia la a doua cea mai înaltă treaptă din sistemul național de avertizare timpurie.
În paralel, autoritățile din Marea Britanie investighează incidente de sabotaj, precum incendierea unei reședințe asociate cu Keir Starmer sau manevrele traulerelor rusești lângă cablurile submarine de comunicații. Pe flancul estic, incursions aerienele rusești au vizat spațiul aerian din Letonia și Estonia. În Letonia, aviația franceză a trebuit să ridice de urgență avioane de vânătoare pentru a intercepta o dronă de atac rusească ce a pătruns neautorizat pe teritoriul protejat de NATO.
Această retorică militaristă a lui Vladimir Putin coincide cu un nou val de atacuri asupra infrastructurii ucrainene, inclusiv lovituri asupra unor zone civile. În contextul tensiunilor actuale, Rusia a lansat un nou val de atacuri care au afectat sever infrastructura energetică, lăsând sute de mii de oameni fără electricitate în anumite zone. Aceste acțiuni militare continuează să modeleze securitatea regională, în timp ce Moscova folosește summitul Rusia-Africa pentru a demonstra că izolarea diplomatică a eșuat.
