Liderii lumii se reunesc săptămâna aceasta la New York pentru desfășurarea Adunării Generale a ONU, într-un moment marcat de extinderea conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu. Reuniunea are loc în condiții de presiune geopolitică majoră, pregătind terenul pentru revenirea președintelui Donald Trump la tribuna organizației pentru al doilea an consecutiv. Discuțiile diplomatice vor aborda nu doar războaiele active, ci și riscurile emergente generate de inteligența artificială.
Aproape 130 de șefi de stat, printre care și Nicușor Dan, participă la această ediție într-un context în care ordinea internațională de după cel de-al Doilea Război Mondial este pusă la încercare. Organizația Națiunilor Unite se confruntă cu dificultăți de a-și menține relevanța, fiind supusă atacurilor lui Trump. Acesta a redus drastic contribuțiile financiare ale Statelor Unite și s-a retras din zeci de organisme din cadrul ONU, afectând structura de funcționare a instituției.
Liderul chinez Xi Jinping a decis să renunțe la deplasarea sa fizică la New York, alegând în schimb discuții față în față cu Trump, programate joi, la Washington. Această decizie alimentează dezbaterea privind capacitatea ONU de a aborda crizele globale. În paralel, viitorul conducerii organizației rămâne incert, deoarece secretarul general Antonio Guterres își încheie mandatul la sfârșitul anului 2026, fără ca un candidat clar să se evidențieze în cursa pentru succesiune.
Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 membri, ar putea organiza reuniuni de nivel înalt axate pe temele Ucrainei, inteligenței artificiale și ale situației din Orientul Mijlociu. Aceste sesiuni ar putea include discuții directe cu liderii arabi. Richard Gowan, de la International Crisis Group, a declarat că, deși ONU nu mai pare să fie în cădere liberă, instituția pare blocată într-un centru de traumatologie pentru viitorul previzibil.
Situația financiară a organizației este tensionată de poziția Statelor Unite. Deși SUA au plătit în această săptămâna suma de 725 de milioane de dolari pentru a evita pierderea dreptului de vot în cadrul Adunării Generale, țara încă datorează organizației peste un miliard de dolari. În ciuda acestui plăților, administrația continuă să solicite reforme și reduceri ale bugetului ONU, într-un proces de negociere constant.
Evoluția acestor crize diplomatice are repercusiuni asupra securității energetice și politice globale. În timp ce incertitudinile din Orientul Mijlociu persistă, Uniunea Europeană a început să își reevalueze rezervele de petrol pentru situații de urgență, deși oficialii europeni susțin că nu au ajuns încă în punctul critic al unei crize de aprovizionare.
