Europa se confruntă cu o creștere a riscurilor de securitate, pe măsură ce o serie de incidente, atacuri cibernetice și comploturi teroriste sunt atribuite Iranului. Aceste acțiuni sunt văzute ca represalii ale Teheranului la adresa Statelor Unite și Israel, după conflictul militar declanșat în februarie. Autoritățile de securitate națională avertizează că riscurile nu se mai limitează doar la disidenții iranieni sau la obiectivele americane, ci se extind agresiv către populația și infrastructura europeană.
Unul dintre cele mai grave incidente a vizat baza aeriană R.A.F. Fairford din Anglia, utilizată de bombardierele americane implicate în misiuni împotriva Iranului. Pe 27 septembrie, poliția britanică a reținut cinci bărbați care conduceau trei autoutilitare în apropierea bazei, doi dintre aceștia fiind acuzați de infracțiuni împotriva securității naționale. Procurorii susțin că tentativa de atac a fost coordonată de Mohammad Baqer Saad Dawood al-Saadi, comandant al Kataib Hezbollah, un aliat al Iranului care ar fi planificat operațiunea chiar din închisoarea din New York.
Amenințările se extind și către sectorul civil prin atacuri cibernetice de amploare care vizează infrastructura critică. În Franța, sistemele de refrigerare ale unor magazine alimentare au fost afectate, provocând pierderi de milioane de dolari, în timp ce mai multe bănci de sânge au fost ținte ale unor atacuri similare. Aceleași tactici de sabotare cibernetică au fost raportate în Belgia, Luxemburg, Suedia, Irlanda, Țările de Jos, Estonia și Finlanda, alimentând temerile că serviciile iraniene vizează direct stabilitatea economică și sănătatea populației europene.
Pe lângă atacurile cibernetice, prezența forțelor americane pe teritoriul britanic a generat noi motive de alertă militară. După incidentul de la Fairford, Statele Unite au retras rapid 12 bombardiere B-1 de la baza britanică, pe fondul unor informații despre amenințări susținute de Iran. Ulterior, cel puțin 12 aeronave militare americane au fost evacuate și de la baza R.A.F. Mildenhall din Anglia, după ce autoritățile au detectat un complot cu drone care ar fi fost organizat de Teheran pentru a lovi instalațiile militare.
Liderii europeni, inclusiv cei din Spania, Germania, Franța și Marea Britanie, au încercat să evite implicarea directă în războiul condus de Donald Trump și guvernul israelian. Totuși, statele europene par să fie victime colaterale, deoarece Iranul transmite un mesaj clar: dacă SUA reiau războiul, Europa va intra pe lista țintelor pentru măsurile de contracarare. Expertul Ellie Geranmayeh subliniază că această strategie de a extinde efectele conflictului asupra statelor europene reprezintă un semn al disperării regimului de la Teheran.
Securitatea europeană este pusă la încercare și de alte surse de instabilitate, precum operațiunile de sabotaj atribuite Rusiei. Acestea includ bruiajul semnalelor de navigație aeriană în Suedia, apariția dronelor în apropierea aeroporturilor din Danemarca și Belgia sau introducerea de explozibili în Polonia. Această suprapunere de amenințări hibride, care combină acțiunile iraniene cu cele rusești, creează un mediu de securitate extrem de complex și periculos pentru întregul continent.
