Guvernele europene ar trebui să refuze utilizarea bazelor militare de pe teritoriul lor pentru desfășurarea unor atacuri împotriva Iranului, dacă Washingtonul nu poate demonstra existența unei amenințări iminente. Această recomandare a fost formulată de Beth Oppenheim, cercetătoare la European Council on Foreign Relations, într-o analiză publicată pe 29 octombrie. Analista sugerează că Europa trebuie să utilizeze instrumentele pe care le controlează direct pentru a limita riscurile de escaladare regională.
Propunerea lui Beth Oppenheim vine într-un moment de incertitudine politică în Israel, după rezultatele electorale preliminare care indică o scenă parlamentară fragmentată. Conform datelor de la scrutinul de pe 27 octombrie, blocul condus de Netanyahu ar putea obține 53 de mandate, în timp ce opoziția sionistă condusă de Gadi Eisenkot ar avea 48 de mandate, iar partidele cetățenilor palestinieni, Ra’am și Lista Comună, ar deține 19 mandate. Într-un parlament de 120 de locuri, majoritatea necesare este de 61 de mandate.
Analista avertizează că perioada de interimat a guvernului Netanyahu prezintă riscuri de escaladare, deoarece incertitudinea internă nu elimină capacitatea executivului de a recurge la forță. Beth Oppenheim recomandă ca europenii să se coordoneze cu partenerii arabi pentru a se opune public unui nou război cu Iranul. Guvernele europene cu acces mai bun la administrația americană ar trebui să explice Washingtonului cum o escaladare ar putea afecta progresele din Gaza și Liban, precum și perspectivele de integrare regională a Israelului.
Pe lângă gestionarea accesului la baze, analiza propune direcții specifice privind situația din Gaza și Cisiordania. Beth Oppenheim recomandă presiuni asupra executivului israelian pentru respectarea încetării focului și facilitarea ajutorului umanitar, oferind în același timp sprijin tehnic european pentru procesul de scoatere din uz a armelor Hamas. De asemenea, ea susține continuarea măsurilor împotriva entităților implicate în extinderea coloniilor, utilizând instrumente de sancțiuni care există deja la nivelul Uniunii Europene.
În ceea ce privește sprijinul financiar, este menționată Team Gaza Initiative, o inițiativă lansată pe 9 iulie 2026. Aceasta dispune de un volum inițial de 883,6 milioane de euro destinate proiectelor de redresare timpurie, fiind un efort care reunește Comisia Europeană cu parteneri internaționali, inclusiv state din afara UE, BEI și Banca Mondială. Această sumă nu reprezintă o plată nouă făcută după alegerile din Israel, ci este un fond pentru proiecte deja planificate sau în curs de desfășurare.
Poziția oficială a Uniunii Europene rămâne distinctă de recomandările oferite de Beth Oppenheim. Deși Consiliul European a susținut, la reuniunea din 15–16 octombrie, soluția celor două state și a cerut inversarea extinderii coloniilor ilegale, instituția nu a adoptat nicio condiție nouă privind accesul bazelor militare pentru operațiuni de atac. Decizia de a permite sau nu utilizarea infrastructurii militare rămâne în prerogativa guvernelor naționale care controlează acele baze militare.
