Președintele SUA, Donald Trump, analizează posibilitatea reluării conflictului armat cu Iranul, în ciuda amenințărilor publice de a anihila regimul de la Teheran. Deși pe platforma Truth Social semnalează intenția de a relua lupta, decizia finală pare condiționată de impactul economic și militar al Operațiunii „Epic Fury”. Trump a promis deja că nicio acțiune majoră nu va avea loc înainte de alegerile intermediare din SUA, programate pe 3 noiembrie.
Echipamentele militare americane au suferit pierderi masive în urma atacurilor iraniene, care au vizat bazele SUA din regiune. Din totalul de 81 de aeronave avariate sau distruse, printre care se numără 12 avioane F-15 Strike Eagle și două avioane A-10 Thunderbolt, multe au fost lovite de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Pierderile includ și 45 de drone MQ-9 Reaper, fiecare având un cost de aproximativ 34 de milioane de dolari, precum și un avion de avertizare timpurie E-3 Sentry distrus la sol.
Impactul financiar al războiului este unul colosal, depășind deja pragul de 43 de miliarde de dolari de la începutul conflictului din februarie. În momentele de intensitate maximă ale Operațiunii „Epic Fury”, costurile au ajuns la un nivel de 1 miliard de dolari pe zi. Pe lângă pierderile de echipamente, SUA trebuie să gestioneze epuizarea stocurilor de interceptori antirachetă și necesitatea de a repara bazele militare afectate de ripostă, proces care ar putea costa zeci de miliarde de dolari.
Securitatea bazelor americane din Europa este, de asemenea, sub presiune, ceea ce a dus la retragerea unor unități strategice. Pentagonul a decis retragerea a 12 bombardiere B-1 Lancer de la baza RAF Fairford din Marea Britanie, din cauza vulnerabilității acestora la atacuri cu drone. Modernizarea protecției pentru bazele RAF Fairford, RAF Lakenheath și RAF Mildenhall ar necesita o investiție estimată la 4,2 miliarde de dolari, pentru a asigura securitatea aeronavelor și a facilităților de depozitare a bombelor nucleare.
În ciuda blocajului naval impus asupra porturilor iraniene, regimul de la Teheran a reușit să repare o mare parte din infrastructura de lansare a rachetelor și dronelor. Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a declarat că este pregătită pentru o nouă fază de conflict, continuând în același timp să vizeze navele din Strâmtoarea Ormuz. Această zonă rămâne un punct strategic critic, unde capacitatea Iranului de a amenința trecerea petrolierelor influențează direct calculul riscului pentru administrația americană.
Evoluția tensiunilor din regiune este marcată de o instabilitate constantă a fluxurilor comerciale și de atacuri asupra infrastructurii maritime. Deși fluxul de petrol din Golful Persic a fost restabilit între 80 și 90%, problemele legate de transportul țițeiului persistă. Incidente precum atacurile cu drone asupra petrolierelor în largul coastelor Oman subliniază vulnerabilitatea rutelor de aprovizionare globale în fața escaladării conflictului dintre SUA și Iran.
