Donald Trump a susținut marți, în cadrul Adunării Generale a ONU, un discurs marcat de retorica naționalistă, amenințând direct Iranul cu distrugerea dacă va fi necesar. Deși președintele SUA a folosit termenul de „anihilare” la adresa Teheranului, abordarea sa a fost considerată mai temperată decât cea de anul trecut, în contextul unei popularități în scădere pe plan intern. Trump a subliniat însă că poate ajunge la un acord cu Iranul imediat după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, programate pentru noiembrie în Statele Unite.
Pe lângă tensiunile cu Teheranul, președintele american a abordat conflictul dintre Rusia și Ucraina, oferind asigurări că un acord de pace se va putea încheia „mai devreme decât se crede”. Republicanul, în vârstă de 80 de ani, și-a reiterat poziția de lider care acționează atunci când alții doar promit forța, afirmând că el a folosit puterea pentru a face din America cea mai puternică țară din lume. Discursul său a fost unul mai controlat, urmând fidel prompterul, spre deosebire de ediția precedentă.
Agenda geopolitică a președintelui a inclus și anunțuri privind extinderea prezenței militare americane, precum construirea a două baze în Groenlanda. Trump a declarat că va utiliza puterea militară pentru a proteja interesele Washingtonului în America de Sud și a prezis că guvernul comunist din Cuba „va cădea”. Totodată, acesta a manifestat o opoziție fermă față de reglementările globale asupra tehnologiei, anunțând că Statele Unite vor trece de la terminologia de „inteligență artificială” la cea de „super-inteligență”.
Un punct central al intervenției a fost atacul la adresa instituțiilor internaționale, în special a Curții Penale Internaționale (CPI). Donald Trump a cerut tuturor statelor membre să se retragă oficial și imediat din această organizație, pe care a acuzat-o că este „scăpată de sub control”. Președintele american a criticat dur și UNESCO, continuând linia politică de opunere la proiectele de globalizare care afectează interesele naționale ale Statelor Unite.
În cadrul aceleiași sesiuni, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a criticat industria petrolieră, acuzând giganții energetici că profită de conflictul dintre Rusia și Ucraina. Guterres a menționat că cinci mari companii petroliere occidentale au obținut profituri de aproape 500 de miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse. Acesta a cerut guvernelor planuri naționale de ieșire din utilizarea energiilor fosile, comparând abuzul de putere al acestor companii cu activitățile industriei tutunului.
Discursurile de la Adunarea Generală a ONU reflectă o perioadă de instabilitate globală profundă, în care liderii se confruntă cu crize diplomatice și securitare simultane. Tensiunile dintre marile puteri și transformările tehnologice rapide, precum ascensiunea inteligenței artificiale, pun presiune pe arhitectura de securitate internațională. În acest cadru, pozițiile radicale ale unor lideri precum Donald Trump pot influența direct stabilitatea instituțiilor de supraveghere globală și relațiile bilaterale dintre statele membre.
