Președintele Donald Trump a refuzat propunerea transmisă de Iran pentru stabilirea unui armistițiu și redeschiderea Strâmtorii Hormuz într-un interval de șapte zile. Conform informațiilor publicate de The Wall Street Journal, liderul american a comunicat consilierilor săi că intenționează reluarea loviturilor aeriene împotriva Iranului după desfășurarea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate în luna noiembrie. Decizia de respingere a fost raportată de BBC, citând oficiali americani, deși Washingtonul nu a emis încă un răspuns oficial la oferta iraniană.
Propunerea de încetare a ostilităților a fost prezentată de ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York. Planul propus de Teheran presupune redeschiderea Strâmtorii Hormuz la finalul celor șapte zile, cu condiția ca Washingtonul să ridice blocada navală și să deblocheze activele iraniene înghețate, estimate la 12 miliarde de dolari. De asemenea, Iranul solicită renunțarea la sancțiunile privind vânzările de petrol și respectarea unui armistițiu care ar trebui să se extindă și asupra Libanului.
Această ofertă de negociere comprimă semnificativ termenii prevăzuți în Memorandumul de înțelegere de la Islamabad, semnat pe 17 iunie. În timp ce acordul-cadru din iunie prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri, noua propunere de la Teheran reduce acest termen la o singură săptămână. Donald Trump a declarat anterior că administrația sa nu va reveni la termenii stabiliti în iunie, iar în cadrul Adunării Generale a ONU, acesta a amenințat Republica Islamică cu anihilarea.
Pe fondul tensiunilor, președintele iranian Masoud Pezeshkian a adoptat un ton mai conciliant, afirmând că America trebuie să decidă dacă dorește să pună capăt situației actuale. Totuși, Abbas Araghchi a reacționat la retorica președintelui american, susținând că pacea nu poate fi construită pe baza amenințărilor cu anihilarea. În paralel, diplomatia americană a continuat să trimită semnale către Beijing, prin intermediul ambasadorului David Perdue, care i-a prezentat lui Xi Jinping interesele SUA privind Iranul.
Eforturile de negociere au loc într-un context de instabilitate maritimă majoră, deoarece traficul prin Strâmtoarea Hormuz a scăzut dramatic în timpul conflictului. Această arteră este vitală pentru securitatea energetică globală, reprezentând în mod normal ruta pentru aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. Trita Parsi, de la Institutul Quincy, a observat că, deși există o neîncredere profundă între cele două părți, ar putea apărea o flexibilitate dacă acordul ar aduce beneficii politice și ar reduce prețurile la combustibil.
Conflictul actual și blocarea rutelor maritime reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității economice internaționale. Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai sensibile puncte de transit pentru resursele energetice, iar orice escaladare militară în această zonă poate afecta imediat lanțurile de aprovizionare globale și prețurile la energie pe piețele internaționale.
