Iranul a executat cel puțin 2.003 persoane în intervalul de timp cuprins între 10 octombrie 2025 și 8 octombrie 2026, conform datelor furnizate de organizația HRANA. Această cifră reprezintă o creștere de 29% față de perioada precedentă, când numărul executanților a fost de 1.553. Raportul, publicat în contextul Zilei Mondiale Împotriva Pedepsei cu Moartea, indică un nivel record de violență, depășind cu mult cifra de 505 execuții înregistrată în perioada 2016–2017.
Analiza realizată de HRANA pe baza a 1.857 de rapoarte relevă o distribuție specifică a acuzațiilor de crimă, care au reprezentat 57,56% din totalul execuțiilor. Infracțiunile legate de droguri au constituit încă 36,25% din cazuri. Un aspect critic menționat de organizație este lipsa de transparență a autorităților, deoarece aproximativ 95% din execuții nu au fost anunțate oficial, doar 5% fiind raportate de sursele de stat. Printre victime au fost identificate 47 de femei și patru persoane care aveau sub 18 ani la momentul infracțiunilor.
Represiunea politică a fost intensificată prin utilizarea pedepsei capitale pentru a controla disidența, în special după protestele din ianuarie 2026. HRANA a documentat 69 de execuții politice sau legate de securitate, dintre care 35 au fost direct corelate cu manifestațiile din ianuarie. Autoritățile au folosit acuzația de moharebeh, definită ca dușmănie împotriva lui Dumnezeu, pentru a executa 29 de persoane. De asemenea, au fost raportate 369 de mărturisiri televizate, despre care se susține că au fost obținute prin metode de tortură.
Experții ONU au descris Iranul ca fiind cea mai prolifică țară din lume în ceea ce privește aplicarea pedepsei capitale pe cap de locuitor. Aceștia avertizează că regimul utilizează infracțiunile legate de securitatea națională, definite adesea vag, pentru a reîncadra activitatea pașnică drept o amenințare la adresa statului. Organizația internațională a criticat sistemul qisas, prin care plata unei sume de bani, numită „preț al sângelui”, poate influența aplicarea sentinței, vizând adesea comunitățile sărace și marginalizate.
În perioada de analiză, procesele au fost accelerate de către autoritățile judiciare și de către Tribunalele Revoluționare, extinzând represiunea de la protestele de pe străzi până în sălile de judecată. O analiză separată a identificat cel puțin 70 de execuții în cazuri politice între 7 ianuarie și 5 octombrie, înregistrând o medie de aproape două execuții pe săptămână. În prezent, cel puțin 194 de persoane se confruntă cu sentința cu moartea în cazuri de securitate, inclusiv 113 arestate în urma protestelor.
Utilizarea pedepsei capitale în contextul instabilității politice este o metodă de control social care afectează direct drepturile fundamentale ale cetățenilor. În cadrul sistemului juridic iranian, procesele pentru motive politice sunt adesea caracterizate prin lipsa accesului la avocați și prin utilizarea violenței. Această abordare a fost condamnată de experții internaționali, care au subliniat că procedurile de aplicare a sentințelor nu respectă standardele de proces echitabil prevăzute de tratatele internaționale.
