Exporturile de țiței prin strâmtoarea Ormuz au revenit în mare parte la nivelurile de dinaintea izbucnirii războiului dintre Iran și Israel. Producătorii de petrol și industria de transport maritim au implementat metode alternative pentru a extrage combustibilul esențial din Orientul Mijlociu. Această strategie include utilizarea conductelor și transferul de încărcături între nave, în condițiile în care armata SUA continuă să escorteze anumite unități maritime din zonă.
Conform datelor furnizate de compania Kpler, în septembrie au părăsit regiunea cel puțin 16,5 milioane de barili pe zi, o cifră similară cu media de dinaintea războiului, dacă se exclud exporturile Iranului. Acest volum este cu 10,5 milioane de barili pe zi mai mare decât media lunară din martie, în primele săptămâni ale conflictului. Aproximativ 40% din țițeiul regiunii este acum transportat prin conducte din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, evitând astfel trecerea prin strâmtoarea Ormuz.
Industria petrolieră a adoptat tehnici complexe pentru a evita perturbările cauzate de Teheran, care a încercat să exercite autoritate asupra căii navigabile. Majoritatea țițeiului care trece prin strâmtoare este preluat de o flotă de petroliere mari care navighează cu transponderele satelitare oprite. Încărcătura este transferată în larg, de obicei lângă coastele Omanului sau Fujairah, pe alte nave. În august, peste 70% din țițeiul trecut prin strâmtoare a fost transferat între petroliere.
În ciuda recuperării volumelor de petrol brut, aprovizionarea cu produse rafinate, precum motorina, rămâne sever limitată. Analistii de la Kpler au constatat că prin strâmtoarea Ormuz se transportă în prezent mai puțin de 20% din volumul de produse rafinate de la începutul războiului. Această lipsă a afectează direct prețurile, motorina atingând în Marea Britanie un nivel record de 199,18 pence pe litru, cu benzinării raportând prețuri de peste 2 lire sterline pe litru.
Riscul pentru navele care operează în zona strâmtorii Ormuz rămâne ridicat, în ciuda noilor rute și a redirecționării încărcăturilor. Richard Meade, redactor-șef la Lloyd’s List, a avertizat că rezilienția operațională nu înseamnă securitate, deoarece amenințarea de fond persistă. Pericolul a fost exemplificat recent de lovirea a trei petroliere sub pavilion liberian cu proiectile în timp ce traversau strâmtoarea. Prețul țițeiului Brent a depășit temporar pragul de 100 de dolari pe baril, urcând la 101 dolari.
Instabilitatea piețelor petroliere este influențată constant de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și de deciziile marilor economii. Incertitudinea privind o soluție pe termen lung pentru conflictul dintre Iran și Israel menține prețurile volatile. În acest context, mișcările comerciale, precum suspendarea exporturilor de produse petroliere de către China către anumite regiuni, pot pune presiuni suplimentare asupra stabilității globale a aprovizionării cu energie.
