Premierul irakian, Ali al-Zaidi, a finalizat componența noului guvern, proces care a inclus numirea unor reprezentanți ai unor facțiuni armate aflate pe lista neagră a Statelor Unite. Decizia a fost luată după ce liderul de la Bagdad ar fi obținut acordul tacit al Washingtonului, oferind în schimb un angajament ferm de a continua planurile de dezarmare a grupărilor proiraniene. Informația a fost furnizată vineri de surse diplomatice pentru AFP, conform relatăriilor agenției Agerpres.
Acordul cu autoritățile americane s-ar fi cristalizat în urma vizitei lui Ali al-Zaidi din septembrie, când acesta a participat la Adunarea Generală a ONU și s-a întâlnit cu președintele Donald Trump. Washingtonul și-ar fi dat aprobarea după ce premierul s-a angajat să implementeze planurile de dezarmare și a oferit asigurări că aceste grupări nu vor mai ataca interesele americane din Irak. Statele Unite au manifestat intenția de a sprijini guvernul în aplicarea acestor măsuri de securitate.
Printre cele mai controversate numiri din noul cabinet se numără ocuparea unei funcții de adjunct de către Laith al-Khazali, oficial de rang înalt în cadrul grupării Asaib Ahl al-Haq. Atât Laith al-Khazali, cât și fratele său, Qais al-Khazali, care conduce formația respectivă, sunt considerați teroriști de către autoritățile americane. Asaib Ahl al-Haq a obținut 27 de mandate la ultimele alegeri parlamentare și a susținut planul premierului de a asigura monopolul statului asupra armelor.
O altă facțiune cu legături cu Teheran, Kataeb Sayyid al-Shuhada, a reușit să obțină controlul asupra Ministerului Turismului. Aceste evoluții reflectă strategia guvernului irakian de a integra grupările armate în procesul politic oficial, încercând în același timp să le limiteze autonomia militară. Ali al-Zaidi, care a ajuns la putere în primăvară cu sprijinul Statelor Unite, a amânat termenul limită pentru dezarmarea grupărilor de la 30 septembrie la data de 30 iunie 2027.
Contextul securitar din regiune rămâne tensionat, în special în contextul războiului din Orientul Mijlociu, unde grupările armate au intensificat atacurile în sprijinul Iranului. Bagdadul a resimțit presiuni constante în acest interval, în timp ce negocierile pentru distribuirea portofoliilor guvernamentale au fost întârziate de revendicările partidelor politice. Strategia americană pare să se adapteze, similar cu abordarea din Siria, unde Washingtonul oferă sprijin președintelui Ahmed al-Sharaa.
Evoluția politică din Irak este marcată de o încercare de echilibrare între controlul statului asupra forțelor armate și integrarea actorilor non-statali în structurile de guvernare. Această tranziție este esențială pentru stabilitatea regională, având în vedere rolul central pe care îl joacă grupările susținute de Iran în dinamica de securitate din zona Orientului Mijlociu și impactul acestora asupra intereselor globale.
