Vicepreședintele american JD Vance a declarat că orice acord potențial cu Teheranul trebuie să includă măsuri concrete și verificabile privind programul nuclear iranian. Într-un interviu exclusiv acordat Reuters, acesta a subliniat că Washingtonul nu va accepta simple promisiuni fără acțiuni reale, punând accent pe necesitatea reducerii nivelului de îmbogățire a uraniului pentru a preveni obținerea unei arme nucleare de către Iran.
JD Vance a ridicat semne de întrebare privind utilitatea uraniului îmbogățit la 60%, argumentând că un astfel de nivel nu este justificat dacă scopul nu este militar. Obiectivul principal al SUA este blocarea accesului Iranului la capacități nucleare și evitarea unei curse regionale a înarmării. Vicepreședintele a menționat că Teheranul trebuie să demonstreze prin reducerea capacității de îmbogățire că nu intenționează reconstruirea unui program cu scop militar.
În cadrul discuțiilor diplomatice, administrația americană a exprimat incertitudini privind structura de putere din Iran. Deși SUA comunică cu președintele Masoud Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araqchi, JD Vance a precizat că nu este clar câtă autoritate dețin aceștia în procesul decizional. Această evaluare a fost respinsă de Ministerul iranian de Externe, prin intermediul căspitorului Esmaeil Baghaei, care susține că oficialii americani cunosc bine sistemul de decizie iranian.
Negocierile vizează și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru transportul energiei, în contextul propunerilor schimbate între SUA și Iran pentru încheierea conflictului. JD Vance a clarificat faptul că președintele Donald Trump conduce în ultimă instanță aceste negocieri, deși vicepreședintele este implicat activ. Acesta a discutat cu comandanți militari pentru a evalua situația de pe front, respingând în același timp temerile legate de o eventuală lipsă critică de muniții.
Impactul economic al conflictului este semnificativ, cu un cost estimat de JD Vance la aproximativ 3 miliarde de dolari pe lună. Tensiunile geopolitice influențează direct piețele, prețul petrolului Brent menținându-se în jurul pragului de 100 de dolari pe baril din cauza riscurilor de aprovizionare. Această situație pune presiune pe administrația Trump, în special în contextul alegerilor legislative din noiembrie, unde creșterea prețurilor la energie afectează partidele politice.
Conflictul din regiune se desfășoară într-un context de intensificare a violenței, marcat de atacuri militare și instabilitate în puncte strategice precum Yemenul. În timp ce Israelul comemorează aniversarea atacurilor din 7 octombrie, gruparea Houthi continuă să lanseze rachete asupra unor puncte din Aden, ceea ce contribuie la complexitatea securității maritime și la riscurile de escaladare în zona de conflict.
