Benjamin Netanyahu a susținut un discurs axat pe securitatea Israelului în cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, în care a abordat direct impactul conflictelor asupra economiei. Premierul a prezentat o hartă a Orientului Mijlociu, structurată pe diverse facțiuni și alianțe, pentru a ilustra complexitatea situației regionale. Acesta a recunoscut dificultățile populației globale cauzate de criza energetică, dar a argumentat că un război cu Iranul este justificat pentru a opri Teheranul din dezvoltarea armelor nucleare.
Liderul israelian a comparat îngrijorările actuale privind prețurile la benzină cu riscurile catastrofale ale unei proliferări nucleare iraniene. Netanyahu a declarat că, dacă regimul de la Teheran ar fi obținut capacități atomice, atacurile nu s-ar fi limitat la Israel, ci ar fi vizat și țări europene sau Statele Unite. Premierul a subliniat că o astfel de situație nu ar fi fost permisă sub mandatul lui Trump, oferind o notă de susținere față de fostul președinte american.
Donald Trump și-a exprimat susținerea pentru premierul israelian pe platforma Truth Social, avertizând că Iranul ar fi provocat un război atomic dacă ar fi fost lăsat să continue procesul de proliferare nucleară. Trump a criticat, de asemenea, acordul nuclear încheiat sub administrația Barack Obama, considerându-l un document favorabil Teheranului. Netanyahu a promis că, odată cu înfrângerea Iranului și eliminarea amenințării la securitatea globală, prețurile la petrol vor reveni la nivelurile de dinainte de conflict.
În ceea ce privește relația cu Moscova, Netanyahu a criticat cooperarea dintre Rusia și Iran, numind-o o operațiune antisemită împotriva statului israelian. El a menționat că Rusia și Israel au interese care nu se sincronizează întotdeauna, ducând la conflicte de interese. Premierul a indicat că va discuta cu Vladimir Putin dacă va fi necesar, exprimându-și îngrijorarea că Iranul ar putea încerca să recruteze agenți din rândul populației musulmane din Rusia.
În contextul instabilității economice, prețurile la carburanți rămân un subiect sensibil la nivel internațional, influențând deciziile politice majore. De exemplu, în Franța, după episoade de proteste violente, Emmanuel Macron a fost nevoit să anunțe măsuri de reducere a costurilor la combustibili. Această presiune economică asupra populației face ca discuțiile despre securitatea energetică și conflictele care afectează fluxurile de petrol să fie extrem de sensibile pentru liderii mondiali.
În final, Netanyahu a abordat și relația cu Turcia, menționând că încearcă să evite un război direct cu această țară. Premierul a subliniat importanța de a nu ceda în fața „tiranilor” din Iran, susținând că doar sub o conducere precum cea a lui Donald J. Trump este posibilă o gestionare eficientă a acestor riscuri de securitate globală.
