Teheranul utilizează o rețea ascunsă de peste 5.000 de agenții militare cu acoperire globală pentru a importa echipamente, explozivi și vehicule de mare tonaj. Această structură a permis importul de bunuri în valoare de cel puțin 2 miliarde de dolari începând cu ianuarie 2025, eludând atât blocada navală impusă de SUA, cât și sancțiunile occidentale. Agențiile folosesc denumiri care încep cu prefixul MOD, ascunzând astfel legătura directă cu structurile de apărare ale Republicii Islamice.
Această infrastructură de achiziții este formată din entități care au aceeași adresă din Teheran cu Ministerul Apărării și Logisticii Forțelor Armate din Iran (MODAFL). Majoritatea acestor agenții au fost înființate în 2013, într-o perioadă de presiune economică severă asupra Iranului. Ele gestionează un sistem complex de societăți fantomă și administratori străini, utilizând veniturile din vânzările ilicite de petrol pentru a finanța programele de rachete balistice și drone ale regimului.
O singură entitate, identificată sub numele de MOD 346428, a importat cantități masive de combustibil pentru rachete, componente de armament și camioane de mare tonaj. În perioada ianuarie 2025 – iunie 2026, această agenție a achiziționat echipamente militare în valoare de 2,3 miliarde de dolari. Produsele au sosit prin diverse rute, fiind înregistrate ca provenind din China, Rusia și Germania, utilizând transporturi maritime, aeriene și terestre pentru a evita detectarea.
Sistemul de decontare financiară evită transferurile bancare clasice care ar putea declanșa alarme de sancțiuni. Pentru 97% din transporturile analizate, tranzacțiile au fost efectuate fără transfer de valută, utilizând persoane de fațadă din diaspora care folosesc numerar deținut în bănci străine. Această metodă permite circulația banilor câștigați prin comerțul ilicit cu petrol, direcționându-i direct către achiziția de tehnologie militară și componente esențiale pentru arsenalul de drone.
Importurile includ utilaje de precizie precum strunguri controlate de computer și acceleratoare de particule, capabile să fabrice carcase de rachete. De asemenea, rețeaua a achiziționat camioane Iveco Eurocargo și vehicule Toyota, utilizate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ca lansatoare mobile de rachete. Chiar și în timpul conflictului actual, volumele de import au arătat o capacitate de adaptare, crescând de la 54 de milioane de dolari în martie la 77 de milioane de dolari în luna mai.
Aceste operațiuni de eludare a sancțiunilor au devenit un element central al strategiei de supraviețuire militară a Iranului. Rețeaua permite menținerea capacității de atac asupra infrastructurii energetice și contracararea asaltului militar american prin furnizarea constantă de materiale pentru drone și rachete. Deși SUA au încercat să taie liniile de supraviețuire economice ale regimului, complexitatea acestui ecosistem comercial paralel continuă să asigure aprovizionarea armatei iraniene.
