Statele Unite încep retragerea trupelor militare din Irak, marcând sfârșitul unei prezențe care a durat peste două decenii. Această decizie, care a fost convenită în anul 2024 sub administrația Joe Biden și este pusă în aplicare de administrația Donald Trump, generează reacții opuse în regiune. În timp ce Teheranul și aliații săi consideră acest gest o victorie, experții irakieni exprimă temeri legate de stabilitatea țării.
Iranul și grupările sale din Orientul Mijlociu interpretează plecarea coaliției ca pe un câștig major pentru ceea ce numesc „axa rezistenței”. Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Islamic Resistance in Iraq, a descris evenimentul drept o „victorie istorică”, menționând că pe 30 septembrie se va sărbători încheierea unei pagini negre din istoria țării. Amir Hayat Moqaddam, vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională din Parlamentul iranian, a confirmat că Teheranul salută retragerea militarilor americani.
Analistul irakian Jasim al-Bahadli avertizează că Iranul are un avantaj strategic deoarece plecarea coaliției elimină o prezență militară care a funcționat ca un contrabalans la influența Teheranului. Conform acestui expert, milițiile pro-iraniene ar putea încerca să își extindă controlul asupra deciziilor politice și de securitate din Irak. Această schimbare de paradigmă ar putea consolida puterea grupărilor armate aliate cu Iranul asupra structurilor de guvernare locale.
Pe de altă parte, liderii locali exprimă îngrijorări privind capacitatea Irakului de a gestiona singur situația. Abdulrahman al-Zobaie, lider tribal sunnit din Fallujah, a declarat că Irakul nu este încă pe deplin pregătit să preia dosarul securității. Această opinie este susținută de temerea că absența sprijinului american în materie de logistică, informații și drone ar putea facilita o reorganizare a grupărilor teroriste rămase în regiune.
Sirwan Barzani, comandant kurd, a semnalat că celulele clandestine ale Statului Islamic au început deja să prezinte mișcări active. El a subliniat că anunțul retragerii coaliției ar putea crește moralul militanților, în condițiile în care oficialii irakieni au raportat pregătiri pentru atacuri sinucigașe. Există riscul ca organizația Stat Islamic să profite de breșele de securitate pentru a-și consolida din nou rețelele clandestine pe teritoriul irakian.
Prezența militară a SUA în Irak a început în 2003, în urma invaziei pentru înlăturarea lui Saddam Hussein. După o perioadă de ocupație și operațiuni împotriva insurgenței, trupele americane au rămas în țară până la sfârșitul anului 2011. Ulterior, forțele americane s-au întors în Irak pentru a sprijini operațiunile împotriva organizației Stat Islamic, care la un moment dat controla aproximativ o treime din teritoriul țării.
