Forțele americane urmează să finalizeze retragerea din ultimele baze militare din Irak până miercuri, marcând sfârșitul unei prezențe care a durat peste două decenii. Această decizie, convenită în 2024 sub președinția lui Joe Biden și implementată de administrația lui Donald Trump, este celebrată de Iran și aliații săi ca o victorie majoră. Plecarea coaliției din regiune vine într-un context de conflict militar activ între SUA și Iran.
Analistul irakian Jasim al-Bahadli subliniază că Teheranul va beneficia strategic de această plecare, deoarece prezența militară americană a servit drept contrapondere la influența iraniană în Irak. Grupările de miliții pro-iraniene intenționează să utilizeze acest impuls pentru a extinde controlul asupra securității și a procesului decizional politic din țară. Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Rezistenței Islamice din Irak, a descris evenimentul drept o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american.
În ciuda popularității retragerii în rândul populației, există temeri că Irakul nu este pregătit să preia complet responsabilitatea securității naționale. Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, avertizează că acest proces poate crea un vid de putere periculos pentru stabilitatea țării. Această îngrijorare este susținută de faptul că Irakul a fost, în ultimii ani, singura țară care a menținut alianțe militare strânse atât cu Statele Unite, cât și cu Iranul.
Pe lângă influența Teheranului, experții din securitate avertizează că retragerea ar putea oferi un nou suflu grupării Statului Islamic. Comandantul kurd Sirwan Barzani a observat mișcări ale celulelor adormite ale ISIS imediat după anunțarea retragerii oficiale a coaliției. Lipsa sprijinului logistic, a informațiilor de la serviciile secrete americane și a utilizării dronelor ar putea permite militanților să se regrupeze și să exploateze noile lacune de securitate.
Prezența militară a SUA în Irak a avut un cost uman extrem de ridicat, cu aproximativ 4.500 de soldați americani uciși în timpul conflictelor de aici. Numărul victimelor din „Operațiunea Libertatea Irakului” a fost de aproape două ori mai mare decât cel înregistrat în războiul din Afganistan. În contextul actual, 7 dintre cei 18 militari americani uciși în războiul din acest an se aflau pe teritoriul irakian.
Conflictul din Irak a fost marcat de tensiuni constante între forțele americane și aliații Iranului, care au utilizat adesea teritoriul irakian ca câmp de luptă prin intermediari. Un moment de vârf al acestor ostilități a fost uciderea comandantului iranian Qasem Soleimani de către SUA în 2020, la Aeroportul din Bagdad. Aceste evenimente au alimentat un ciclu de atacuri asupra bazelor americane și represalii militare care au definit securitatea regională.
