Forțele militare ale SUA urmează să părăsească ultimele baze din Irak până miercuri, încheind astfel o prezență de peste două decenii în această țară. Această decizie, convenită în 2024 sub administrația Joe Biden și implementată de administrația Donald Trump, vine într-un context de conflict între Washington și Teheran. Retragerea este văzută ca o victorie strategică de către Iran și grupările sale aliate, care au reușit să își extindă influența semnificativă asupra proceselor politice și de securitate din Irak.
Analistul irakian Jasim al-Bahadli subliniază că plecarea coaliției elimină o contrapondere militară esențială pentru influența Teheranului. Conform acestui expert, milițiile pro-iraniene nu vor accepta doar acest impuls, ci vor încerca să îl transforme într-o putere de decizie mai mare asupra securității naționale. În aceeași direcție, Abu Mojtaba al-Yasiri, reprezentant al Rezistenței Islamice din Irak, a descris evenimentul ca pe o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american și o victorie istorică pentru grupările de rezistență.
Totuși, există îngrijorări majore privind capacitatea Irakului de a gestiona securitatea fără sprijinul extern. Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, a avertizat că țara nu este încă pregătită să preia complet acest dosar critic. El a subliniat că, deși suveranitatea este un obiectiv comun tuturor irakienilor, crearea unui vid de putere prin plecarea coaliției conduse de SUA reprezintă un risc major pentru stabilitatea internă a statului.
Un alt pericol iminent este revitalizarea grupării Stat Islamic, care ar putea exploata lipsa suportului logistic și a informațiilor furnizate de Washington. Comandatul kurd Sirwan Barzani a raportat mișcări ale celulelor clandestine ale jihadiștilor imediat după anunțul oficial al retragerii. Această evoluție este susținută și de informații privind pregătirea unor atentate sinucigașe, tactică prin care Statul Islamic încearcă să demonstreze că rămâne o forță capabilă de atacuri sângeroase în regiune.
Prezența militară a SUA în Irak a început în 2003, cu scopul de a răsturna regimul lui Saddam Hussein. După o primă retragere în 2011, trupele americane s-au întors pentru a combate Statul Islamic între 2014 și 2017. În deceniile de prezență, aproximativ 4.500 de militari americani și-au pierdut viața în această țară, cifra fiind de două ori mai mare decât cea înregistrată în războiul paralel din Afganistan.
Rivalitatea dintre Washington și Teheran a transformat teritoriul irakian într-un câmp de confruntare indirectă, marcat de evenimente precum uciderea generalului Qasem Soleimani în 2020. În conflictul actual împotriva Iranului, șapte dintre cei 18 militari americani uciși au pierdut viața chiar în Irak. Această tensiune constantă a pus sub presiune guvernul de la Bagdad, care încearcă să limiteze influența grupărilor armate susținute de Iran.
